Dacă istoria de până azi, consacrată cercetării cancerului ne-a învațat ceva, este că agenția pe care Biden vrea să o înființeze, ARPA-H, nu va reuși să facă nimic din tot ce speră președintele, vindecarea cancerului fiind un obiectiv impregnat de naționalism și noțiuni simpliste de succes și eșec, arată articolul din Realclearscience.

Anul trecut, administrația Biden a propus crearea unei agenții de cercetare medicală cu un obiectiv îndrăzneț: dezvoltarea rapidă a unor tratamente pentru boli precum cancerul, Alzheimer și diabetul. Acum, agenția este la un pas de finalizare.

Congresul a aprobat, iar președintele a semnat proiectul de lege care alocă un buget de 1 miliard de dolari pentru noua întreprindere de cercetare a lui Biden: agenția denumită ARPA-Sănătate (ARPA-H), își propune să dezvolte abordări noi pentru a trata aceste maladii.

Este o agenție crată după modelul celebrei Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA), dezvoltată în 1958 și intrată în cultura Războiului Rece pentru proiectele militare secrete de înaltă tehnologie.

Agenția ar urma să fie găzduită de National Institutes of Health

Biden a explicat că, la fel ca DARPA, ARPA-H este concepută pentru a sprijini dezvoltarea unor „idei atât de îndrăznețe” încât niciun alt finanțator nu și-ar asuma aceste riscuri financiare.

Departe de a fi o agenție revoluționară, ARPA-H amintește unora de un efort inițiat cu mai bine de 50 de ani în urmă, când președintele Richard Nixon a declarat război cancerului în discursul său privind starea Uniunii. Ca și războiul lui Nixon, misiunea actuală a lui Biden de a cuceri cancerul pare destinată eșuării.

Agenția ar urma să fie găzduită de National Institutes of Health (NIH), dar, deocamdată, fost făcute publice foarte puține detalii despre ARPA-H. Se știe că, inițial, se va concentra pe cancer și pe boli „precum diabetul și Alzheimer”.

Unii par mulțumiți de anunțul președintelui, dar alții s-au declarat consternați de faptul că ARPA-H nu va fi o agenție de sine stătătoare în cadrul Departamentului de Sănătate.

Presiunea politică pentru ca președintele să acționeze împotriva cancerului venea din afară

În plus, și în timpul administrației Nixon și acum, presiunea politică pentru ca președintele să acționeze împotriva cancerului venea din afara instituției științifice. La acea vreme, forța motrice a fost Mary Lasker, lobbyist a cărei dedicare față de reforma sănătății a precedat interesul său pentru cancer.

Lasker a fost susținătpoate activă a planului național de asigurări de sănătate al lui Harry Truman, eșuat în cele din urmă. Împreună cu soțul ei, administratorul Albert Lasker, a înființat Fundația Lasker de promovare și dezvoltare a agendei de cercetare medicală.

Aproximativ în același timp, familia Lasker a preluat Societatea Americană de Cancer (cunoscută la acea vreme sub numele de Societatea Americană pentru Controlul Cancerului), înlăturând consiliul de administrație și mutând accentul de pe educație pe cercetare.

Lupta ideologică a lui Mary Lasker pentru a sprijini cercetarea cancerului a căpătat un nou sens când Albert Lasker a murit de cancer de colon, în 1952.

Nixon a pierdut războiul împotriva cancerului

Cercetările sprijinite la acea vreme prin Legea Națională a Cancerului, axată în primul rând pe biologia moleculară a cancerului, au dus la unele descoperiri importante. Au dus, de exemplu, la descoperirea oncogenelor, gene care pot transforma o celulă într-o celulă tumorală.

Dar, în cele din urmă, Nixon a pierdut războiul împotriva cancerului. Promisiunea sa că o aprofundare a structurii moleculare și a funcției celulei ar putea rezolva misterele cancerului a rămas doar o promisiune.

Biologii moleculari de pe linia frontului războiului împotriva cancerului au stiut acest lucru de la bun început. Războiul împotriva cancerului nu se putea compara cu o aterizare pe lună.

Într-adevăr, majoritatea cercetărilor despre cancer, conform lui James Watson, au fost un „cimitir intelectual”. Pacienții au fost lăsați să aștepte minuni care nu s-au materializat niciodată.

Acum, experții sunt îngrijorați că noua agenție va tăia din bugetele de bază pentru cele 27 de institute și centre ale NIH. „Nu credem că este în interesul națiunii să canalizăm finanțarea de la alte priorități de cercetare din sfera de competență a institutelor”, au declarat reprezentanții ResearchAmerica.

Grupul solicită o creștere de 10% a bugetului de bază al NIH, care, conform propunerii lui Biden, pare să primească o creștere mai mică.