Ministrul saudit al Petrolului, Ali al-Naimi este poate una dintre cele mai puternice persoane din industria petrolieră la nivel mondial. La urma urmei, ca oficial de top în domeniul petrolului în probabil cel mai influentă țară producătoare din lume, Al-Naimi are un rol şi o influență enormă. Dar cu toate puterea sa, este Ali Al-Naimi cel mai ingenios din industrie? Această întrebare rezultă din publicarea a două rapoarte privind starea actuală a industriei petroliere, care arată dacă strategia OPEC de strâge cu uşa petrolul de şist din SUA este implementată sau nu, scrie portalul de ştiri american Business Insider.
Primul raport, publicat de OPEC pe 12 Mai, arată în esență că efortul Arabiei Saudite de a menţine propria cotă de producție la maxime aproape record reușeşte să smulgă cota de piață de la producători americani de petrol de șist, cunoscut sub denumirea de "light, tight oil" – LTO.
Al doilea raport, a emis o zi mai târziu de Agenția Internațională pentru Energie AIE, este de acord cu primul, dar numai până la un punct.
"Într-un presupus impas între OPEC și producătorii de petrol de şist din SUA, LTO pare să fi clipit" a raportat AIE. "După luni de reducere a costurilor și afectarea a 60% din numărul actorilor de profil din SUA, creșterea neobosită a aprovizionării SUA pare să fie în cele din urmă atenuată."
Dar raportul Agenţiei Internaţionale pentru Energie cu sediul la Paris, care consiliază 29 de țări industrializate cu privire la politica energetică, indică, de asemenea, o revenire a prețurilor petrolului de care ar putea beneficia producătorii de şist din SUA.
Ambele rapoarte, atât ale OPEC cât şi ale AIE subliniază că declinul producţiei de petrol de şist din SUA a redus oarecum saturaţia de petrol de pe piaţă și a ridicat prețul petrolului la aproximativ 65 dolari pe baril. Iar Agenţia adaugă că acest lucru aduce LTO înapoi peste pragul în care producția redevine profitabilă din nou.
Dar este evident că acest lucru nu este suficient de bun pentru forajul intern și extern din Statele Unite şi acesta este punctul în care ingeniozitatea intră în joc. "Mai mulți producători mari de petrol de şist din SUA au fost stimulaţi să opereze în ultimele săptămâni o reducere a costurilor de producţie", se arata în raport.
De exemplu, Statoil, uriașa companie de stat din Norvegia încercă noi tehnici de fracturare hidraulică sau fracționare în câmpul petrolier de șist Eagle Ford din Texas. Acestea includ folosirea diferitelor grade de nisip pentru a se amesteca cu apa si substante chimice, precum și forajul la adâncimi diferite, pentru a spori randamentele de petrol.
"Există un proverb în Norvegia care spune că necesitatea învață femeia goală să tricoteze", a declarat vicepreședintele Statoil, Bjorn Otto Sverdrup, pentru The New York Times.
Evident că această inventivitate poate aduce unele schimbări. Statoil și-a redus numărul de platforme de la Eagle Ford de la trei la două în 2014, dar producția sa este de până la o treime. Noua metodă de fracţionare a redus, de asemenea, costul de extracție de la o medie de 4,5 milioane de dolari la 3.5 milioane dolari, în parte pentru ca a fost în masură să reducă timpul de foraj de la o medie de 21 de zile la 17.
În acest context, nu este surprinzător faptul că AIE nu este atât de sigură că OPEC, în general, și Al-Naimi, în special cunosc bine noţiunea – încă. "Ar fi, prin urmare, prematur să se sugereze că OPEC a câştigat batalia pentru cota de piată", se afirmă în raportul agenției. "Bătălia, mai degrabă, tocmai a început."