Războiul Rece i-a încălzit pe ruși pentru războiul arctic

Războiul Rece a fost pentru Rusia un antrenament de încălzire în competiția viitoare asupra Arcticii.

În ultimul deceniu, națiunile învecinate cu Arctica s-au confruntat cu o nouă problemă de securitate. Topirea gheții arctice a deschis căi de navigație și oportunități de exploatare a resurselor submarine, scrie NationalInterest.

În același timp, s-au creat vulnerabilități pentru țările care au considerat sigură frontiera nordică. Nu a fost și cazul Rusiei, care și-a pregătit armata pentru operațiuni arctice mai bine decât orice altă țară. În timpul Războiului Rece, Uniunea Sovietică era pregătită să lupte în Arctica, atât în ​​aer, cât și pe mare. Multe dintre arme și experiența acumulată la acea vreme s-au păstrat, Kremlinul având la îndemână un set letal de capacități.

Există cinci sisteme pe care Rusia le-ar putea folosi pentru a-și apăra interesele în Oceanul Arctic.

Spărgătoare de gheață

Este cea mai importantă navă pentru accesul în zona arctică, iar Rusia deține cea mai mare flotă de spargătoare de gheață din lume. Navele civile și cele militare vor avea nevoie de sprijinul spărgătoarelor de gheață pentru misiunie lor sarcinile lor regulate. Iar Rusia este cel mai bine echipată pentru a servi ca garant al accesului global la Arctica. Operează patru spargătoare de gheață cu energie nucleară și mai zeci de spărgătoare de gheață alimentate convențional. Aceste nave garantează accesul militar rus în Arctica, mai mult decât al oricărei țări.

Submarinul Akula

Este un tip de submarin cu propulsie nucleară, cu rolul de vânătoare/atac, introdus în Marina sovietică în 1986.

Este un adevărat „monstru”, care poate transporta un vast arsenal de arme și poate funcționa eficient în rolul de anti-submarine. Dar și în roluri anti-transport maritim (unde o reducere a gheții de suprafață poate face rachetele de croazieră mai eficiente). Flota de Nord rusă, însărcinată cu operațiuni arctice, întreține în prezent șase Akula.

MiG-31

Când condițiile din Arctica vor face dificilă desfășurarea operațiunilor de transport, aeronavele terestre sunt cruciale. MIG-31 a fost proiectat pentru a apăra spațiul sovietic de bombardierele strategice americane și mai ales de rachetele de croazieră. Rusia deține aproximativ 200 de MiG-31, care pot fi disponbile oricând pentru a-și susține bazele aeriene din Arctica.

Tupolev Tu-142/ Tu-95

Avionul Tu-95 ”Ursul” este unul dintre cele mai vechi avioane de luptă operaționale. În varianta sa clasică, poate transporta rachete de croazieră anti-navă și anti-suprafață. Varianta sa de patrulare maritimă, Tu-142, poate efectua operațiuni antisubmarine. Ca și în cazul bombardierului B-52, Rusia vrea ca „Ursul” să rămână în funcțiune alte decenii, oferind cea mai bună cale de control al mării.

Forțele speciale

Rușii s-au pregătit ani la rând pentru războiul din Arctica. În timpul Războiului Rece, echipele Spetsnaz s-au antrenat să atace instalațiile NATO din Norvegia, Feroe, Islanda. În ultimii ani, Rusia a intensificat pregătirea forțelor speciale destinate desfășurării în Arctica. Submarinele, avioanele și navele de suprafață pot livra aceste echipe, care pot prelua zone inaccesibile. Forțele speciale pot ajuta, de asemenea, în misiunile de căutare și salvare a lucrătorilor civili și a echipelor din regiunile inaccesibile.

Problemele financiare actuale ale Rusiei, asociate cu prăbușirea prețurilor petrolului și sancțiunile Occidentului, vor pune în dificultate urmărirea unei strategii eficiente de transformare a armatei. Dacă schimbările climatice vor continua în acest ritm, oportunitățile Armatei Rusiei în Arctica vor crește.