Vladimir Putin nu se va opri doar la Ucraina, dacă va câștiga războiul început la data de 24 februarie, spune un ofițer militar britanic de rang înalt. Pe de altă parte, în cazul în care Rusia va pierde în fața Ucrainei, țara nu va accepta niciodată acest scenariu.
Putin nu se va opri în Ucraina! Adevăratul plan al liderului de la Kremlin: Va merge mai departe
Vorbind recent la o cină privată la Londra, un ofițer militar britanic de rang înalt a susținut că Occidentul nu are de ales decât să vadă Ucraina ca pe o etapă a unei bătălii de un deceniu cu Rusia. „Dacă Ucraina câștigă, Rusia nu va accepta niciodată acest lucru. Dacă Rusia câștigă, va merge mai departe”, a spus el.
Cu toate acestea, cei de la Whitehall se tem de cuvântul cu „F” – oboseală (fatigue în engleză) – și se tem că Occidentul, cu atenția sa de tip TikTok și tendința de a obține satisfacții imediate, nu are determinarea necesară pentru sacrificiul de ani de zile pentru a învinge Rusia sau chiar pentru a opri valul militar din satele din estul Ucrainei.
Această anxietate este împărtășită de Volodimir Zelenski, președintele ucrainean, care, într-un discurs adresat profesioniștilor din domeniul marketingului la Cannes în această săptămână, i-a rugat să își folosească ingeniozitatea creativă pentru a menține lumea concentrată asupra luptei țării sale: „Nu lăsați lumea să treacă la altceva”, a spus el.
Așadar, succesiunea de summituri de săptămâna viitoare – Consiliul European, G7 și NATO – are loc într-un moment crucial în războiul care durează de patru luni, nu doar pe câmpul de luptă, ci și în competițiile paralele, la fel de importante, pentru a menține sprijinul intern, a afecta economia rusă și a construi alianțe geostrategice.
La summituri se vor face toate eforturile pentru a arăta unitate și hotărâre, dar nu se poate ascunde faptul că acesta este un punct întunecat. Luna trecută, inflația în întreaga zonă euro a crescut peste 8%. Un galon de benzină a depășit 5 dolari (4,09 lire sterline) în SUA. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, cel care înarmează totul, oprește livrările de gaz către Europa și blochează aprovizionarea cu cereale a Africii subsahariene. Asistența de securitate acordată de SUA Ucrainei de la începutul invaziei, la 24 februarie, este evaluată la 5,6 miliarde de dolari, dar se estimează că țara are nevoie de 5-7 miliarde de dolari pe lună pentru a funcționa.
Tensiunile politice cresc în vest
Joe Biden se uită la înfrângerea din alegerile parțiale din noiembrie, iar Donald Trump este acum favorit la casele de pariuri pentru a câștiga Casa Albă în 2024. Emmanuel Macron pare paralizat după ce și-a pierdut majoritatea parlamentară și a văzut cum electoratul francez i-a acordat aproape 90 de locuri „putinistei” Marine Le Pen. Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a pierdut deja alegerile în două landuri și se străduiește să convingă că punctul său de cotitură în materie de apărare reprezintă o schimbare a mentalității germane.
În Italia, premierul Mario Draghi, una dintre cele mai ferme voci europene în ceea ce privește Ucraina, se află sub presiune în ceea ce privește vânzările de armament către Kiev, iar ministrul său de externe, Luigi di Maio, a părăsit Mișcarea Cinci Stele pentru a forma un alt grup parlamentar care să-l susțină.
În Marea Britanie, Boris Johnson a supraviețuit unui vot de neîncredere în cadrul Partidului Conservator, dar acum pare să vadă în liniile de demarcație interne populiste, și nu în Ucraina, calea sa de salvare. Guvernul condus de socialiști din Spania, care găzduiește summitul NATO de săptămâna viitoare, tocmai s-a văzut anihilat în alegerile provinciale din Andaluzia – anterior bastion al socialismului și unde locuiesc 20% dintre alegătorii spanioli.
Nu toate aceste crize pot fi atribuite în mod direct Ucrainei sau unei eventuale simpatii a alegătorilor pentru Putin, dar efectele economice din ce în ce mai mari ale războiului cu greu îi fac populari pe actualii președinți. Vechiul adagiu „politica externă nu este importantă până când, dintr-o dată, este foarte importantă” nu a fost niciodată mai adevărat.
O facțiune condusă de Marea Britanie și Polonia cere ca aceste summituri să fie un consiliu de război onest și fără menajamente, care să nu se limiteze la discuții despre concepte abstracte de apărare strategică viitoare, fonduri de investiții globale sau laude autocompătimitoare la adresa democrației. Dacă ucrainenii pierd până la 200 de vieți pe zi, așa cum a recunoscut Kievul, trebuie să existe o regândire strategică, altfel unele dintre marile tendințe – în războiul informațional global, pe câmpul de luptă și în economia mondială – vor continua să meargă în direcția lui Putin.
Johnson a lăsat să se întrevadă frustrarea sa atunci când i-a spus premierului grec, Kyriakos Mitsotakis, că comunitatea internațională trebuie să „schimbe direcția în ceea ce privește Ucraina”. Problema sa specifică este numărul de nave deținute de Grecia care transportă petrolul lui Putin, dar în interviurile acordate în presa europeană, Johnson i-a îndemnat pe aliați să recunoască faptul că, dacă se continuă, Putin riscă să intre în orice discuție „cu cărțile pe masă”.
Oboseala începe să își facă simțită prezența
Prim-ministrul estonian, Kaja Kallas, a declarat pentru The Guardian: „Oboseala războiului se instalează. Rusia se joacă pe faptul că noi suntem obosiți. Nu trebuie să cădem în capcană. Poziția Ucrainei se deteriorează, iar Rusia este mai agresivă ca niciodată, pentru că vrea să arate victoriile acasă, așa că devine din ce în ce mai dificil.”
Kallas dorește angajamente foarte clare în ceea ce privește o a șaptea rundă de sancțiuni ale UE, noua poziție de apărare avansată a NATO și acordarea statutului de candidat la aderarea la UE pentru Ucraina. Dar ea este prima care spune că cea mai mare nevoie a Ucrainei este artileria cu rază de acțiune mai lungă și armamentul mai greu.