Războiul va lovi economia ungară. Ritmul de creștere s-ar putea opri chiar până la sfârșitul anului
Economia ungară ar putea crește în medie cu 3,6% în acest an, iar creșterea PIB-ului poate încetini la 2,6% până în 2023, potrivit previziunilor economice date publicităţii acum de Comisia Europeană. La prima vedere, datele arată că, deși războiul ruso-ucrainean lovește economia ungară, creșterea nu se va opri. În primul trimestru al acestui an, creșterea economică de șapte la sută s-a menținut cu siguranță, conform previziunilor analiștilor, citate de Portofoliu.
Primele date oficiale în acest sens vor fi publicate marți de Oficiul Central de Statistică din Ungaria (KSH). Dat fiind faptul că toate semnalele arată că ritmul de creştere a economiei ungare a fost foarte puternic în perioada ianuarie-martie, rezultă că în a doua parte a anului economia ar putea creşte cu 1-2%, ba mai mult, nu este exclus nici producerea unei recesiuni tehnice, ceea ce ar înemna că PIB-ul Ungariei va scădea două trimestre consecutive.
Creșterea de 3,6% a economiei ungare, așteptată de Comisia Europeană în acest an, situează Ungaria pe primele locuri în clasamentul ţărilor membre ale UE. Comisia Europeană anticipiază că în acest an, economia întregii Uniuni Europene ar putea creşte cu 2,7%, iar în 2023 cu 2,3%, a precizat la o conferinţă de presă Paolo Gentiloni, la care acesta a prezentat raportul Comisiei Europene.
Comisarul UE pentru politică economică a mai spus că prognoza Comisiei de creștere pentru acest an a fost diminuată cu 1,3 puncte procentuale față de prognoza din februarie, aceasta fiind una din cele mai mari scăderi din ultimii ani. Inflația în UE va atinge un maxim istoric de 6,8% în acest an, care va scădea la 3,2% în 2023. Previziunile au fost influenţate de războiul din Ucraina, de sancțiunile impuse din cauza agresiunii ruse și de restricţiile instituite în China, a mai menţionat Paolo Gentiloni, potrivit nepszava.hu
Potrivit Comisiei Europene, anul trecut economia ungară a depăşit foarte repede criza generată de noul coronavirus, cu o creştere de 7,1%, însă bazele care păreau foarte puternice au fost umbrite de războiul din Ucraina. Potrivit Comisiei Europene, deși salariile au crescut brusc în economia ungară la începutul anului, creșterea consumului gospodăriilor este încetinită, deoarece inflaţia erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor. Inflația mare din Ungaria atenuează și creșterea salariilor reale, în ciuda faptului că salariul minim a crescut cu 20% la începutul anului, iar Guvernul a decis măsuri de creștere a veniturilor, cum ar fi scutirea de impozit pe venitul personal pentru angajaţii cu vârsta de sub 25 de ani.
Potrivit Comisiei Europene, inflația (indicele armonizat al prețurilor de consum) va crește de la 5,2% anul trecut la 9% anul acesta, apoi va scădea la 4,6% în 2023. La Bruxelles se estimează că inflația ungară va atinge un vârf în trimestrul al treiela, respectiv ar putea fi cu mult peste 10 la sută, şi este de așteptat că Guvernul ungar atunci va ridica plafonarea preţurilor la combustibili și la unele produse alimentare. În același timp, analiștii de la Bruxelles se așteaptă ca Guvernul ungar să înghețe pe termen lung prețurile la energie pentru consumatorii casnici, în timp ce reducerea cheltuielilor la utilităţi va avea un efect pozitiv asupra inflației, dar va influenţa ritmul de creștere a economiei și va înrăutăţii situaţia bugetului de stat, deoarece pierderea generată de factura la energie va trebuie să fie plătită de la buget.
Reducererea cheltuielor la utilităţi va costa în acest an aproximativ 600-700 de miliarde de forinţi
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, reducererea cheltuielor la utilităţi va costa în acest an aproximativ 600-700 de miliarde de forinţi, iar în anul viitor 500 de miliarde de forinţi. Din această cauză bugetul de stat va rămâne sub presiune în lunile și anii următori, se arată în raport. Deşi ponderea datoriei publice în PIB a scăzut anul trecut într-o măsură mai mare datorită unei creşteri mai puternice, în acest an și anul viitor practic se va opri. Se estimează că în 2022 deficitul bugetar va fi de 6% din PIB în comparaţie cu 4,9% planificat de Guvernul ungar și ar putea scădea la acest nivel abia anul viitor.
Deficitul mare din acest an este explicat de Bruxelles, pe lângă costul „reducerilor cheltuielilor cu utălităţile” şi prin acordarea unor beneficii populaţiei, cum ar fi a 13-a pensie, acordată lunar, sau recompensă pe scară largă acordată o singură dată angajaţilor din armată. Creşterea economiei ungare este frânată şi de fluxul modest al finanţărilor UE, iar cauza este că Executivul de la Bruxelles nu a aprobat încă Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), depus de Guvernul ungar, din cauza unor preocupări legate de corupţie şi statul de drept. Prognoza actuală estimează – pe o bază strict tehnică – că Ungaria poate beneficia de fonduri PNRR, ceea ce înseamnă în schimb că, dacă nu se va ajunge la niciun compromis cu Bruxelles-ul, creșterea economică ar putea fi mai mică decât 3,6 la sută preconizată pentru acest an.
