Comisia Europeană a decis întreruperea plăților pentru proiectele din Axa 2 ce privesc îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport. Acest lucru se face până la îndeplinirea măsurilor propuse de Comisia Europeană, se arată într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării.
Comisia Europeană a comunicat Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Raportul preliminar al misiunii de audit efectuată în România în perioada 28 martie – 1 aprilie 2011, având obiect verificarea următoarelor proiecte finanţate în cadrul Axei 2 a Programului Operaţional Regional:
Reabilitarea DJ 701 limita jud. Dâmboviţa-Gratia-Poeni-Silistea-Scurtu Mare-Slăveşti-Ciolăneşti-Zambreasca-Dobroteşti, beneficiar CJ Teleorman
Reabilitare DJ 506 Cervenia-Vităneşti-Băbăiţa, beneficiar CJ Teleorman
Modernizare sistem rutier pe DJ 101B, DN 1 Snagov- Gruiu, beneficiar CJ Ilfov
Modernizarea infrastructurii de acces la zonele turistice cu poţential demonstrat ale judeţului Buzău, beneficiar Parteneriat UAT CJ Buzău- UAT Comuna Mereni.
În Raport, Comisia Europeană vorbeşte despre deficienţele din sistemul de achiziţii publice folosite în adjudecarea contractelor de lucrări în cadrul Axei 2 a POR: utilizarea unor criterii de selecţie discriminatorii de către autorităţile contractante în selecţia constructorilor, folosirea nejustificată a procedurii accelerate şi lucrări suplimentare contractate ca lucrări similare.
Comisia Europeană a propus autorităţilor române să verifice toate contractele de lucrări încheiate de beneficiarii Axei 2 (124 de contracte de lucrări adjudecate).
După această etapă de verificare care se va desfăşura în lunile iulie-august 2011, autorităţile române vor transmite Comisiei Europene concluziile verificărilor şi propuneri de acţiune. În urma reverificării procedurilor de achiziţie publică, pot fi propuse corecţii financiare cuprinse între 2% şi 100% din valoarea proiectelor găsite cu deficienţe.
În acelaşi timp, CE a cerut României să eficientizeze sistemul de management şi control în domeniul achiziţiilor publice, sistem în care ANRMAP şi UCVAP sunt instituţii naţionale responsabile.
Răzvan Murgeanu: "Autoritățile de control nu și-au făcut bine treaba"
Scandalul banilor accesați până acum de ministrul dezvoltării prin Programul Operaţional Regional (POR) ar putea bloca fonduri de sute de milioane de euro. Ca să evite problema, statul român trebuie să ia măsuri pentru eliminarea suspiciunilor de conflicte de interese sau ilegalităţi, pe care le au europenii
De ce s-a ajuns în această situație? În opinia secretarului de stat Răzvan Murgeanu, aproximativ 90% din vină pentru contractele derulate prost o are Autoritatea Naţională de Reglementare și Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMP) şi Direcţia de control din cadrul Ministerului Finanţelor.
Motivul: acestea sunt instituţiile care verifică documentaţiile de licitaţii şi felul cum s-au încheiat aceste contracte. „Noi dăm banul în teritoriu, cei care trebuie să urmărească licitaţiile sunt inspectorii de la Ministerul Finanţelor şi cei de la ANRMAP. Putem sesiza dacă avem vreo suspiciune, dar nu putem controla“, a explicat Murgeanu, care a adăugat că cel mai drastic control este făcut de auditul extern, cel care raportează direct la finanţator, adică la Comisia Europeană.
Pe de altă parte, secretarul de stat acuză existența unor cazuri în care europenii fac exces de zel. „Au trimis o scrisoare în care se preciza că un anunţ de licitaţie nu a fost publicat cum trebuie pe SEAP. Dar vina nu o avea cel care a cerut publicarea. La SEAP s-a publicat într-un anumit număr de caractere, pentru că aşa este standard. Concluzia este că nu era de vină nici autoritatea locală, nici contractorul“, a explicat Murgeanu. Acesta a admis că există riscul ca fondurile să fie sistate până la remedierea neregulilor stabilite de oficialii europeni. Asta dacă scrisoarea care urmează să vină în România, referitoare la controlul privind contractele încheiate prin programul POR, este „negativă“.
Se pot preveni neregulile prin contracte-tip
Pentru a nu mai exista suspiciuni, și autorităţile locale să nu mai elaboreze contracte neconforme, soluţia este întocmirea unui contract-tip, care va fi aplicat la nivel naţional, susține Răzvan Murgeanu. „Nu ştiu ce se întâmplă, noi am cerut de la începutul anului să se facă acest contract. Bine, el trebuia făcut cu mulţi ani în urmă, de când am început să lucrăm cu fondurile europene. Aşa eliminam neregulile, iar europenii nu mai veneau cu scrisori negative“, a explicat secretarul de stat. Totuşi, oficialii de la Ministerul Dezvoltării sunt optimişti şi spun că orice ar scrie în scrisoarea de audit a eruopenilor se va rezolva, iar asemenea situaţii, „chiar mai grave“, au fost şi în ţări precum Italia, Franţa sau Spania.
În cadrul POR, Ministerul Dezvoltării a făcut plăţi de aproximativ 825 milioane euro, iar Murgeanu a declarat că anul acesta vor fi contractaţi toţi banii disponibili – 4,3 miliarde de euro. Doar în acest fel autorităţile locale vor avea timp să implementeze proiectele până în 2014, atunci când expiră termenul-limită de finalizare a proiectelor, crede Murgeanu.
Câștigăm sau pierdem după regionalizare?
Cheltuirea baniilor europeni şi contractarea lor s-ar putea face după o nouă lege, al cărui proiect este definitivat deja şi urmează a fi supus spre aprobare parlamentarilor. Secretarul de stat Răzvan Murgeanu explică, pentru Capital, de ce ar trebui schimbată legea şi ce anume vor noile reglementări.
Capital: Statul român lucrează la modificarea legii, pentru a face organele de control să-şi asume răspunderea pentru ceea ce controlează şi avizează? De ce nu s-a schimbat legea până acum?
Răzvan Murgeanu: Proiectul de schimbare a legii este aproape gata. Sper să se ia această decizie, altfel suntem în aer. Printre cele mai importante modificări va fi aceea că Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice şi direcţia de control din cadrul Ministerului Finanțelor vor trebui să se acrediteze şi să-şi asume răspunderea.
Capital: Ce judeţe, regiuni au accesat cei mai puţini bani?
RM: Călăraşi a luat puţini bani faţă de ce putea să ia. Eu lucrez pe regiuni, nu pe judeţe. Pe regiuni, Nord-Estul a atras cei mai mulţi, iar zona Bucureşti-Ilfov a atras cei mai puţini. Ilfov a tras mai mulţi bani decât Capitala. În cazul acesta este o inerţie. Capitala nu a fost tentată să ia bani. Aceştia trebuie decontaţi leu cu leu, eşti controlat la sânge. Ăia nu au milă, nu au mamă, nu au tată, te controlează ce ai făcut cu fiecare leu. Nu poate să mişte nimeni un deget. Nu eu, Murgeanu, plătesc. Este treaba autorităților lor dacă fac prostii.
Capital: Cei de la UE spun că nu pierdem bani dacă nu schimbăm structura administrativ-teritorială?
RM: Nu este adevărat. Eu am vorbit la Bruxelles. Noi acum putem lua până la cinci miliarde de euro pe toată ţara. Dacă facem opt regiuni şi alipim mai multe judeţe, putem lua trei miliarde de euro pe fiecare regiune, adică 24 de miliarde pe toată ţara. Cel mai bine este să se lucreze pe actuala regionalizare – părerea mea. Avem experienţă, suntem învăţaţi să lucrăm pe aceste structuri administrative. Dacă nu vor fi opt regiuni şi se vor face mai multe, vom lua mai puţin bani. Putem folosi ADR-urile ca executive sau putem folosi CDR-urile. Deci, nu trebuie să fie preşedintele consiliului judeţean cel care gestionează fondurile europene. Singura mea temere este ca toată treaba asta să nu o ia razna din punct de vedere politic.
Raportul de la Bruxelles, așteptat cu sufletul la gură
Problemele legate de modul în care au fost utilizați banii comunitari se țin lanț. După Programul pentru Resurse Umane, care l-a avut ca protagonist pe fostul ministru Botiș, a venit rândul Programului Operațional Regional. Acuzat este Liviu Dragnea, secretar general al PSD.
Cu toate că nu există un răspuns oficial al Comisiei Europene în urma misiunii de audit a unor proiecte lansate în cadrul Programului Operațional Regional (POR), surse de la Bruxelles au precizat pentru Capital că, în cursul acestei săptămâni, va fi trimisă o scrisoare oficială prin care se vor cere lămuriri autorităților române.
„Comisia a desfășurat în România mai multe misiuni de audit, care au vizat proiecte de infrastructură din cadrul POR, iar raportul urmează procedurile interne ale Comisiei Europene. Până când acesta va fi finalizat, nu putem oferi nici o informație“, ne-a spus Marie-Pierre Jouglain, ofițerul de presă al
comisarului pentru politici regionale, Johannes Hahn. Un răspuns similar l-am primit și de la Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF, care așteaptă finalizarea raportului pentru a constata dacă este vorba de nereguli în utilizarea fondurilor europene sau de fraudarea banilor comunitari.
Ce spune Autoritatea de Management?
Conform Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), care are în subordine Autoritatea de Management a POR (instituție ce gestionează proiectele pentru dezvoltare regională finanțate din fonduri europene), anul acesta, în perioada martie-aprilie, a avut loc o misiune de audit, dar până în prezent nu se cunosc conținutul verificărilor și recomandările auditorilor. „Dacă se va ajunge la întreruperea plăților, va fi vizată numai Axa prioritară 2 –
Îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport – Sprijin pentru reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane, inclusiv a șoselelor de centură. Această posibilă întrerupere nu presupune în niciun caz pierderea finanțării, fiind doar o măsură preventivă, până la corectarea eventualelor nereguli, în funcție de natura recomandărilor din raportul de audit al Comisiei Europene“, susțin reprezentanții MDRT.