Banca Naţională a României sprijină modificările care consolidează independenţa funcţională a instituţiei, a declarat, miercuri, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, în contextul în care Comisia Europeană a solicitat, în Raportul de convergenţă 2020, modificarea mai multor articole din legea de funcţionare a Băncii Centrale.
„BNR sprijină modificările care consolidează independenţa funcţională a instituţiei. În acest sens, a trimis Parlamentului României un punct de vedere în favoarea acestor modificări, cu atât mai necesare în contextual angajamentului naţional de aderare la zona euro”, a spus Dan Suciu.
Ce modificări solicită Comisia Europeană
Comisia Europeană consideră că Articolul 33 (10) din legea de funcţionare a Băncii Naţionale a României, conform căruia ministrul Finanţelor Publice şi un secretar de stat din MFP pot participa, fără drept de vot, la reuniunile Consiliului de Administraţie al BNR este incompatibil cu Articolul 130 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene.
Conform raportului de convergenţă pe 2020 publicat miercuri de Comisia Europeană (CE), dialogul dintre o bancă centrală şi terţe părţi nu este interzis, dar trebuie derulat în aşa fel încât Guvernul să nu fie în măsură să influenţeze deciziile băncii centrale, în domenii în care independenţa băncii centrale este protejat prin Tratat.
„Participarea activă a ministrului de Finanţe şi a unui secretar de stat din MFP, chiar şi fără drept de vot, la discuţiile din Consiliul de Administraţie al BNR, unde se elaborează politica BNR, oferă Guvernului posiblitatea de a influenţa banca centrală atunci când ia decizii cruciale. Din acest motiv, Articolul 33 (10) din legea de funcţionare a BNR este incompatibil cu Articolul 130 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene”, se arată în raportul de convergenţă al Comisiei Europene.
Un alt articol din legea de funcţionare a Băncii Naţionale a României, care în opinia Comisiei Europene trebuie modificat, este Articolul 3(1). Conform acestui articol, membrii instanţelor decizionale ale BNR nu vor cere sau urma instrucţiuni venite din partea autorităţilor publice sau din partea altor instituţii sau autorităţi. În opinia Executivului comunitar, din motive legale, ar trebui clarificat faptul că independenţa instituţională a BNR este protejată de instituţii, organisme sau agenţii naţionale, străine sau instituţii UE. „Mai mult, Articolul 3 ar trebui să oblige în mod expres Guvernul să nu încerce să influenţeze membrii instanţelor decizionale ale BNR în efectuarea atribuţiilor lor”, subliniază Executivul comunitar.
De asemenea, în raportul de convergenţă se menţionează că Articolul 43 din din Legea de funcţionare a BNR, conform căruia BNR trebuie să transfere la bugetul de stat 80% din veniturile sale nete, „este incompatibil cu articolul 130 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene şi în consecinţă ar trebui modificat pentru a se asigura că astfel de aranjamente nu subminează capacitatea BNR de a-şi derula activităţile în mod independent”.
Potrivit Executivului comunitar, acest articol ar putea avea un impact negativ asupra independenţei financiare a BNR. „Un stat membru nu poate să îşi pună banca centrală într-o poziţie în care dispune de resurse financiare insuficiente pentru a-şi asigura sarcinile care îi revin în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale şi propriile sale sarcini naţionale”, subliniază Comisia Europeană.
Principiul independenţei băncilor centrale, prevăzut la articolul 130 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că „în exercitarea competenţelor şi în îndeplinirea misiunilor şi îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate şi prin Statutul SEBC şi al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naţionale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni din partea instituţiilor, organelor, oficiilor sau agenţiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii, precum şi guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu şi să nu încerce să influenţeze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naţionale în îndeplinirea misiunii lor”.
