Fratii Cristescu au vandut fabrica Upsom Ocna Mures cu 19 milioane de dolari. Cu cinci ani in urma au platit pe ea 800.000 de dolari. Au mai investit intre timp alte 4-5 milioane de dolari. Rata profitului? 400%!
Pe Marius Cristescu l-am gasit citind cu meticulozitate anunturile din ziare. Omul care spune ca detine un sfert din suprafata Timisoarei, plus vreo 30 de companii, isi incepe ziua de munca lecturand mica publicitate. Pentru un om obisnuit, o asemenea indeletnicire ar parea banala. Nu si pentru timisorean, care aude fosnetul banilor in spatele fiecarui anunt.
“Vreau sa vad cine, ce mai vinde. Orice institutie a statului, orice lichidator. Citesc sute de anunturi pe zi”, explica omul de afaceri in varsta de 36 de ani. Probabil ca asa s-a intamplat si acum sase ani, cand grupul Bega, detinut de fratii Marius si Emil Cristescu, a cumparat printr-o licitatie de la Bursa peste 70% din actiunile companiei Upsom Ocna Mures, producator de soda calcinata. Upsom avea datorii la Finante, motiv pentru care ministerul a scos-o la licitatie, pentru a-si recupera banii. “Am cumparat cu 800.000 de dolari. Apoi, am facut doua majorari de capital, in urma carora am ajuns la 90% din Upsom”, spune Cristescu. Ulterior, datoriile pe care le avea Upsom la Romgaz s-au transformat in actiuni. Drept pentru care Romgaz a ajuns sa detina 30% din firma si Bega – 64%, restul fiind mici actionari. “Cu pretul de achizitie, cu majorari de capital, in total investitiile noastre la Upsom s-au ridicat la circa cinci-sase milioane de dolari, aici incluzand si datoriile pe care le mai avea societatea si pe care le-am achitat in totalitate”, sustine omul de afaceri, care a dat lovitura la sfarsitul lui decembrie anul trecut. Atunci, firma indiana Gujarat Heavy Chemicals Ltd. (GHCL), a cumparat 65% din actiunile producatorului de soda, in urma unei tranzactii de 19,5 milioane de dolari, facuta pe Bursa de Valori. Banii de la indieni au venit in trei zile. Cu alte cuvinte, in mai putin de cinci ani, timisorenii au castigat de aproape patru ori mai mult decat au investit. Un randament care poate fi invidiat de orice fond de investitii. asta e avantajul atunci cand faci afaceri cu statul, pentru ca se pare ca asta este specialitatea fratilor Cristescu.
Dar nu este de ajuns sa citesti anunturile, daca nu stii sa te pui bine cu cei care fac cartile la masa privatizarii. si fratii Cristescu au stiut sa cu cine sa se imprieteneasca. Ovidiu Musetescu, Radu Sarbu…
De-a lungul timpului au fost tinta a nenumarate atacuri, venite si din lumea de afaceri, dar si din partea media.
Cei doi frati si-au inceput afacerile in ‘90, cu un butic deschis intr-un campus studentesc. Acum detin grupul Bega, care include peste 30 de firme din domeniul imobiliar, industria chimica, foraj petrolier, minerale industriale, industria constructoare de masini, transporturi sau turism. Se spune ca dupa ce cumparau o societate, fratii Cristescu girau la banci activele ei, contractau credite, dupa care cumparau alte societati. Apoi, firmele erau vandute pe bucati. S-a vorbit ca au cumparat, acum sase ani, exploatarea nisipurilor de la Aghires (Cluj), nu prin licitatie, ci prin negociere directa cu FPS, condus pe atunci de Radu Sarbu. Privatizarea uzinei Faur este una dintre cele mai contestate tranzactii perfectate pe vremea fostului ministru Ovidiu Musetescu. Acum, timisorenii detin 95% din fosta uzina 23 August. si cumpararea, tot de la APAPS, a Uzinelor Sodice Govora (USG), a fost urmata de scandaluri. Se spune ca si de data aceasta au fost favorizati. In acest caz i-a costat ceva mai mult decat Upsom. Cat? “Mai greu de spus. Contractul total a fost de cinci milioane de euro”, afirma Marius Cristescu. Care adauga ca a scos la vanzare si pachetul de 46% detinut la USG, pentru care negociaza cu mai multe firme internationale. Dupa ce se va incheia tranzactia, timisorenii vor iesi practic din afacerile cu soda. Pentru ca, spune Cristescu, acest gen de afacere este foarte costisitor. Pretul gazului, care are o pondere importanta in costurile unei fabrici de soda, creste permanent, iar alternativa ar fi carbunele. Dar o centrala pe carbune ar costa cam 20 de milioane de euro. In rest, spune Cristescu, nici o alta firma din grupul Bega nu va fi vanduta. Dimpotriva, planurile de viitor ale companiei vorbesc despre achizitii, “dar mai mult active, pentru ca nu mai vrem sa cumparam societati”. Ei mai vor sa cumpere 30 de hectare de teren in Timisoara, oras in care au controlul pietei imobiliare. “Practic, detinem cam 25% din suprafata orasului Timisoara. Vorbim de suprafata a terenului, fara strazi. Avem 100 de hectare de teren in intravilanul central al Timisoarei”, spune neutru Marius Cristescu, ca si cum ar vorbi de starea vremii.
Dar se invioreaza brusc atunci cand vorbeste de posibilele noi achizitii. Pana acum, unele i-au iesit, altele nu. “Uneori, faptul ca n-ai citit ziarele doua zile, au fost anunturi de vanzare care au trecut pe langa tine”.
Dupa noi, alte cateva persoane asteptau sa intre in biroul lui. Cine stie? Poate ca in anunturile ramase necitite din cauza intalnirilor se ascundea o mare afacere care tocmai
i-a scapat printre degete.
13 milioane de dolari
Atat au castigat fratii Cristescu dupa ce au vandut fabrica Upsom, in care investisera mai putin de sase milioane
Practic, detinem cam 25% din suprafata orasului Timisoara. Vorbim de suprafata a terenului, fara strazi. Avem 100 de hectare de teren in intravilanul central al Timisoarei
Marius Cristescu
