Directorii de direcţii de sănătate publică şi de case judeţene de asigurări se declară nemulţumiţi şi alarmaţi de cele declarate astăzi de Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, referitoare la desfiinţarea acestor instituţii.
Directorul executiv al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Botoşani, Costel Lupaşcu, se opune ideii de desfiinţare a caselor de asigurări de sănătate. Potrivit Agerpres. Lupaşcu consideră că o astfel de instituţie este indispensabilă la nivelul fiecărui judeţ, ea facilitând legătura dintre asiguraţi şi unităţile care asigură servicii medicale.
"La nivel judeţean trebuie să existe o structură. Este indispensabilă. Obligatoriu trebuie să existe o structură care să ţină legătura cu asiguraţii. Este un sistem care trebuie gestionat de cineva. Cu ce structură şi cu ce profesionişti? Pe primul loc trebuie pus asiguratul", a afirmat şeful CJAS Botoşani.
Şeful DSP Vâlcea, dr. Maria Murăruş, şi cel al CJAS Vâlcea, Alin Voiculeţ, au declarat că ar fi nevoie de o restructurare în sistemul de sănătate, dar apreciază că desfiinţarea acestor instituţii, aşa cum a anunţat ministrul Eugen Nicolăescu, ar fi proces care ar necesita o perioadă mai lungă.
"Nu am auzit de aceste ultime declaraţii, ştiam de regionalizare şi de cele opt direcţii care au urma să rămână, iar în locul actualelor direcţii s-ar crea oficii. Vom vedea ce decizii se vor lua mai departe în acest sens. Cert este că poate fi vorba de o restructurare. În prezent la DSP Vâlcea lucrează 80 de salariaţi, iar bugetul pe anul trecut a fost de 14.724 mii lei", a precizat dr. Maria Murăruş.
Despre o posibilă restructurare a celor două instituţii a vorbit şi directorul CJAS Vâlcea, Alin Voiculeţ. "Este nevoie de o restructurare la acest capitol, dar şi dacă s-ar pune în discuţie desfiinţarea unor anumite instituţii nu cred că s-ar putea face peste noapte, ar necesita o perioadă îndelungată. La CJAS Vâlcea lucrează 54 de salariaţi, iar bugetul pe anul trecut s-a ridicat la 270.000 lei", a declarat pentru Agerpres Voiculeţ.
Cei 120 de angajaţi ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Bihor sunt într-o stare foarte tensionată, după anunţul de desfiinţare a DSP-urilor făcut marţi de ministrul Sănătăţii, a declarat dr. Daniela Rahotă, director executiv al DSP Bihor.
Dr. Rahotă a precizat pentru Agerpres că după anunţul ministrului Eugen Nicolăescu de a desfiinţa DSP-urile se aşteaptă clarificări din partea Ministerului Sănătăţii. ”Vom aştepta. Şi noi am auzit azi dimineaţă de acest anunţ, de desfiinţare a Direcţiilor de Sănătate Publică. Cred că este vorba, mai degrabă, despre restructurare, transformare, decât desfiinţare, pentru că programele naţionale de sănătate trebuie să curgă mai departe, iar o serie de atribuţii trebuie preluate”, a declarat pentru Agerpres , directorul executiv interimar Rahotă.
Potrivit acesteia, starea angajaţilor este foarte tensionată, personalul fiind îngrijorat pentru locurile lor de muncă. Direcţia de Sănătate Publică Bihor are 119,5 posturi ocupate, din cele 136 normate. Restructurarea aparatului birocratic din Direcţiile de Sănătate Publică judeţene este una dintre soluţiile Ministerului Sănătăţii la solicitarea premierului Victor Ponta de a reduce cu 15% cheltuielile de personal şi cele cu bunuri şi servicii.
Desfiinţarea Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate ar putea paraliza activitatea în domeniu în judeţ, consideră conducerea CJAS Giurgiu.
”Desfiinţarea Caselor Judeţene de Sănătate şi a Direcţiilor de Sănătate Publică este un proiect despre care am auzit mai demult, se lucrează la el şi urmează a fi supus, probabil, dezbaterii publice, dar un act oficial în acest sens nu am primit încă. Cred că o astfel de măsură ar paraliza activitatea în judeţ în acest domeniu. Am înţeles că o astfel de măsură ar urma să se aplice şi în cazul Direcţiilor de Sănătate Publică şi, de asemenea, cred că va fi un moment greu”, a declarat, marţi, pentru Agerpres preşedintele general director al Casei Judeţene de Sănătate Giurgiu, Marin Constantin.
El spune că la Casa Judeţeană de Sănătate Giurgiu activitatea este foarte complexă şi se desfăşoară cu un număr de personal redus faţă de necesar, respectiv cu 40 de persoane faţă de aproximativ 60 câte ar fi nevoie. Marin Constantin crede că prin desfiinţarea Caselor de Sănătate din teritoriu activitatea ar urma să fie coordonată prin Ministerul Sănătăţii, iar cine propune astfel de proiecte sigur are o viziune şi o strategie privind modul de desfăşurare al activităţii în continuare în acest sistem.
Directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Gorj, Daniel Bondoc, a declarat pentru Agerpres, că schimbările anunţate în sistemul sanitar, prin desfiinţarea DSP şi a CJAS, vor fi legate de procesul de regionalizare.
"Aşteptăm şi o altă reacţie în modul de impunere a acestor schimbări, pentru că schimbările legislative se fac prin dezbatere publică şi cred că toate aceste schimbări legate de sistemul sanitar vor fi legate de regionalizarea care se va face la nivel naţional. Într-un fel sau altul, activitatea Casei Naţionale va trebui să existe în continuare. Tot cea ce se execută de către Casele Judeţene trebuie preluat. Ori se va face o restructurare, ori se va prelua de către o altă instituţie. Aşteptăm şi noi reacţia Casei Naţionale şi astăzi vom avea şi o discuţie cu angajaţii noştri", a declarat Daniel Bondoc.
La CJAS Gorj lucrează în prezent 55 de angajaţi, iar bugetul pe anul trecut a fost de 3.170.000 de lei.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Sibiu, Ioan Cindrea, nu este de acord cu desfiinţarea totală a Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) şi a Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) şi propune o dezbatere publică pe acest subiect.
"Eu cred că este o discuţie. Trebuie să vedem proiectul şi să discutăm. Eu cred că o Direcţie care să coordoneze politicile şi strategiile la nivel naţional şi la nivel de judeţ, trebuie să existe într-o formă sau alta, iar Casa este o structură din ce ştiu eu, autonomă, tripartită, în care există patronat, sindicate şi aşa mai departe. Eu cred că acest sistem de asigurare trebuie să funcţioneze. Nu ştiu exact la ce se referea, dar eu cred că trebuie să aşteptăm un nou proiect, o discuţie, o dezbatere publică", a declarat într-o conferinţă de presă, preşedintele CJ Sibiu.
Acesta admite posibilitatea unei transformări a DSP-ului şi a CJAS-ului. "Casele sunt instituţii de asigurări, care derulează, ele pot fi organizate la nivel regional, la nivel judeţean. Trebuie să existe aceste structuri, iar Direcţiile pentru a asigura politici şi strategii. Cu siguranţă, reforma administrativă va aduce transformări şi în zona aceasta a direcţiilor şi a caselor", a completat Ioan Cindrea.
Şefa Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Satu Mare, Gina Pop, susţine că se aştepta la unele măsuri organizatorice în condiţiile în care se vorbeşte de acest lucru de aproximativ doi ani, însă vestea desfiinţării Caselor a venit "ca un fulger".
"Despre reorganizare se discută de doi ani. Vechiul proiect a picat, s-a ajuns la concluzia că sistemul este ineficient. Ne aşteptam să apară o măsură, însă în partea a doua a anului, nu acum când se fac contractările. A fost o veste ca un fulger. Se impun analize, în ce zone se fac economii", a declarat Gina Pop, pentru Agerpres.
Aceasta este de părere că prin desfiinţarea Caselor nu se fac economii substanţiale, doar 0,73% din bugetul fondului pe 2013 fiind cheltuit cu angajaţii.
‘Nu cred că prin desfiinţarea Caselor se va realiza o economie substanţială, în condiţiile în care suntem deficitari la colectarea banilor de la marii agenţi economici’, a precizat Gina Pop.
Şefa CJAS Satu Mare consideră că măsura va produce şi efecte sociale, instituţia având în momentul de faţă 47 de angajaţi care gestionează un buget anual de 45 de milioane de euro.
Potrivit acesteia, pentru crearea unui sistem eficient ar fi nevoie de o autonomie mai mare, lucru care va duce la gestionarea mai bună a contractelor şi la creşterea veniturilor.
Sursa: Agerpres