Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă nu vor putea fi puse în funcţiune mai devreme de 2019, dacă s-ar continua construcţia lor, şi ar urma să funcţioneze 40 de ani, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de specialitate, Mircea Meteş, inginer-şef în departamentul de tranzacţii energie electrică la Nuclearelectrica.
‘Noi sincer credem că încă poate să existe interes şi că se vor găsi investitori care să aibă în vedere ceea ce ar urma să se întâmple în următoarele decenii. Unităţile 3 şi 4, dacă va începe din nou construcţia lor, realizată în proporţie de 15%, nu se vor pune în funcţiune mai devreme de 2019 şi ar urma să funcţioneze vreo 40 de ani. Toate estimările făcute de consultanţi europeni arată creşteri de preţuri în perspectiva îndelungată, legate şi de preţurile prognozate în Uniunea Europeană’, a spus Meteş, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, costul de construcţie al celor două unităţi, estimat la 4 miliarde de euro, s-a bazat pe evaluări făcute de mai mulţi consultanţi la nivelul anului 2003-2004 când s-a început campania de pregătire. ‘Aceasta a început încă pe vremea când la Ministerul Economiei era Dan Ioan Popescu. Era o evaluare, probabil, mai grosier făcută şi la un alt moment. Acum acest cost este evaluat la 6,5 miliarde euro, preţul cu care sunt evaluate cam toate proiectele nucleare din lume’, a explicat oficialul Nuclearelectrica.
În toamna anului trecut, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Rodin Traicu, arăta că China Guangdong Nuclear Power Group ar putea asigura 40% din investiţia necesară proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Investiţia în cele două reactoare de la Cernadovă a fost estimată, recent, la 6,4 miliarde euro, potrivit unui studiu Ernst&Young.
Enel: Dacă nu va continua, vom pleca
La rândul său, CEO-ul Enel România, Luca D’Agnes, a precizat că Guvernul trebuie să ia o decizie referitoare la proiectul construcţiei reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, iar în funcţie de asta grupul italian de utilităţi va decide dacă mai rămâne în schemă.
‘Noi am fost decişi să rămânem (în proiectul de construcţie al reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, n.r.), dar în tot acest timp Guvernul român nu a găsit înlocuitori pentru investitorii care au plecat. În acelaşi timp, costul proiectului a crescut, iar noi luăm acest aspect în considerare. Practic, nu vom lua nicio decizie până nu ne convingem că proiectul există. Nu părăsim proiectul de la Cernavodă, doar că acesta este cu semnul întrebării. Le-am spus oamenilor noştri că, în condiţiile în care cel mai mare acţionar vrea să vândă jumătate din proiect, jumătate de participaţie, şi nu a găsit deocamdată cumpărător, nu este clar dacă proiectul va continua. Dacă nu va continua, vom pleca’, a afirmat oficialul Enel România.
Luca D’Agnese a precizat, totodată, faptul că pe viitor există varianta ca grupul energetic să se orienteze spre proiecte mai mici în detrimentul unora de mari dimensiuni. ‘Grupul nostru ia în considerare ideea de reorientare spre proiectele de dimensiuni mai mici. În prezent, suntem în faza de autorizare pentru două proiecte de termocentrale, la Brăila şi Galaţi. După încheierea acestei etape vom analiza condiţiile din piaţă pentru efectuarea investiţiilor’, a spus şeful Enel România.
Discuţia privind construcţia celor două reactoare de la Cernavodă a fost iniţiată în anul 2007, proiectul fiind evaluat la patru miliarde de euro. Lucrările trebuiau demarate în urmă cu trei ani. Ulterior, în decursul lunii octombrie 2012, proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a fost reevaluat la 6,45 miliarde euro, potrivit noului studiu de fezabilitate, realizat de Ernst&Young.
Grupul CEZ a anunţat în octombrie 2011 vânzarea acţiunilor deţinute în cadrul proiectului de finalizare a construcţiei centralei nucleare de la Cernavodă către Nuclearelectrica S.A, iar în ianuarie 2012, companiile GDF Suez, Iberdrola şi RWE Power au anunţat, la rândul lor, retragerea din acest proiect, din motive ce ţin de strategia fiecărei companii.