‘Reactoarele 3 şi 4 şi Tarniţa sunt două proiecte ce trebuie realizate împreună, în acelaşi timp, pentru că centrala de la Tarniţa are o logică destul de redusă în absenţa reactoarelor, iar acestea, fără Tarniţa, ar funcţiona foarte greu. Acolo se produce un surplus de energie care e consumat în general noaptea, când vârful de consum este mai jos şi atunci se foloseşte energia de la 3 şi 4 pentru a împinge apa în lac la Tarniţa pentru ca, în timpul zilei, când este vârf de consum, să foloseşti energia hidro’, a explicat Şova.
Analiza economico-financiară realizată de consultanţi a evidenţiat faptul că, pe termen lung, proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă este profitabil şi competitiv pe piaţa de electricitate.
Studiile efectuate arată că proiectul unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă este unul prioritar pentru asigurarea securităţii energetice a României, cu beneficii directe în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de schimbări climatice şi menţinerea suportabilităţii preţului electricităţii la consumatorul final.
În ceea ce priveşte hidrocentrala de la Tarniţa, ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă, declara în ianuarie, că proiectul este deosebit de important ‘pentru echilibrarea sistemului energetic naţional’. Centrala va avea 1.000 MW – capacitate instalată, 4 hidroagregate turbine-pompă de câte 250 MW/ fiecare – varianta de echipare, zece 10 milioane metri cubi apă – capacitatea bazinului superior. Durata estimată a construcţiei este între 5 şi 8 ani.
Strategia energetică pentru perioada 2011-2035 evidenţiază faptul că, până în 2020, 5.544 MW în capacitate instalată – 28% din capacitatea actuală, vor trebui scoşi din folosinţă, iar până în 2035, 11.066 MW – 55% din capacitatea instalată totală, vor trebui înlocuiţi.
Potrivit datelor ANRE, investiţiile în unităţi de producere care sunt luate în calcul pentru determinarea prognozei necesarului naţional de capacitate în 2020 sunt unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă (1,480 MW), modernizarea CE Turceni, Rovinari şi Craiova (4,000 MW) şi hidrocentrala Tarniţa (1,000 MW).
Sursa: Agerpres