Spiritele se agită în privinţa megainvestiţiei de 7 miliarde de euro în reactoarele 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. AGA a stabilit o dată limită pentru finalizarea negocierilor cu chinezii de la CGN, preşedintele Iohannis a apreciat ca foarte important şi „strategic“ proiectul
Proiectul construcţiei reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a intrat în linie dreaptă către luarea unei decizii finale de investiţii. Recent, Adunarea Generală a Acţionarilor a companiei controlate de statul român a decis ca 20 decembrie 2016 să fie termenul limită pentru un acord sau, dimpotrivă, renunţarea la proiect, cu unicii parteneri selectaţi pentru negociere, compania chineză CGN. Chiar şi preşedintele Klaus Iohannis, care a vizitat, săptămâna trecută, Centrala Nucleară de la Cernavodă, a precizat că lucrurile se precipită.
„Autorităţile guvernamentale, împreună cu conducerea Companiei Naţionale, lucrează la aceste negocieri, pe care eu îmi imaginez că le-ar putea finaliza într-un termen rezonabil, poate la anul, şi, atunci, putem să intrăm într-o zonă efectivă de dezvoltare a investiţiei, care ar fi benefică pentru România“, a spus acesta. Cu alte cuvinte, în două luni vom şti dacă Cernavodă va avea două noi reactoare, construite şi finanţate cu chinezii, sau dacă proiectul extinderii de capacitate eşuează în actuala formă.
Investiţie sub semnul întrebării
În cele ce urmează vom încerca să arătăm de ce construcţia Reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este, cel puţin în prezent, un proiect născut mort, indiferent de ceea ce se decide împreună cu chinezii. Pe 9 noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation (CGN), un colos cu afaceri de zeci de miliarde de euro, au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă. Documentul, ce implică Nuclearelectrica, din partea statului român, şi China General Nuclear Power, din partea statului chinez, prevede cadrul general al proiectului: procentele minime deţinute de către fiecare parte, contribuţia SNN la proiect, etapele acestuia. Memorandumul nu este un contract, astfel încât nu obligă la nimic părţile. De atunci şi până în prezent s-a lucrat la proiectul tehnic, la negocierea procentelor exacte deţinute de către fiecare parte în compania de proiect, termenul de realizare, termenii comerciali ai investiţiei. Exact aici apare cea mai mare problemă. Chinezii nu fac investiţii de amploare în străinătate fără a beneficia de garanţii de stat. La ei, acest lucru reprezintă o problemă de viaţă şi de moarte, la propriu: dacă o investiţie eşuează, responsabilii pot plăti inclusiv cu viaţa. Pentru că Cernavodă nu face excepţie, şi aici au cerut garanţii: un preţ minim garantat de desfacere al energiei pe piaţă, pe baza contractelor pentru diferenţă. Deci, vor un ajutor de stat. Surse din piaţa energiei ne-a explicat ce sunt aceste contracte „pentru diferenţă“.
„Investitorul primeşte pentru energie un preţ garantat şi dacă preţul pieţei este sub acest nivel, atunci statul plăteşte diferenţa până la nivelul garantat. Adică primeşte o primă de la stat, la un nivel de referinţă agreat, pentru energia pe care o vând în piaţă. Astfel, preţul la care vinde investitorul energia are o componentă de piaţă, plus una fixă, de la stat. Sunt multe calcule de făcut aici, care să fie referinţa, cum se modifică aceasta funcţie de preţul de piaţă, sunt negocieri de durată“, spun sursele. Dar primul pas este notificarea la Bruxelles pentru această schemă de ajutor de stat, „iar răspunsul poate veni în doi ani de zile, deci să nu ne grăbim“, apreciază sursa. Potrivit calculelor făcute chiar de Ministerul Energiei, proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă ar fi rentabil la un preț al energiei de 82 euro/MWh, în condițiile în care, în prezent, pe piața românească, energia electrică se tranzacționează engros la cotații de sub 40 euro/MWh. Consilierul ministrului Energiei, Radu Dudău, a declarat că investiția în proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și-ar recupera costurile, pe durata de viață a reactoarelor, la un preț-țintă de 82 euro/MWh. Este vorba despre preţul minim de vânzare al energiei electrice care ar urma să îi fie garantat investitorului mecanismul contractului pentru diferență.
Există un precedent în Europa: Anglia
Presupunând că odată stabilită, prin contract, ca fermă, decizia de a investi a chinezilor doar pe baza ajutorului de stat amintit, de aici, apar sincopele. UE, mai precis DG Competiton, autoritatea de Concurenţă a Comisiei Europene, acceptă cu greu această formă de ajutor de stat la investiţiile de pe teritoriul statelor membre. Anglia a reuşit acest lucru -chinezii vor construi mai multe centrale nucleare pe teritoriul său, dar doar după ani de zile de negocieri cu Bruxelles-ul. Or, România nu a negociat încă nimic. Chiar şi cu influenţa şi forţa economică a Regatului Unit a fost nevoie de un efort logistic şi de lobby enorm din partea britanicilor.
Aproape un deceniu au durat negocierile cu Bruxelles-ul până când Anglia a primit acordul de a implementa contractele pentru diferenţă, necesare pentru atragerea de investiţii chineze de 26 de miliarde de lire în grupuri nucleare noi. Întrebat public dacă în cadrul viitoarei investiţii se iau în calcul ajutoare de stat, ministrul Energiei Victor Grigorescu a răspuns că se caută soluţii. „Găsim o formă de ajutor acceptată de UE, un cadru normal de piaţă. Vorbim aici de implementarea contractelor pentru diferenţă, pe modelul Angliei, care presupun asigurarea unui preţ al energiei care va fi gestionat şi echilibrat funcţie de cerinţele pieţei“, a precizat ministrul.
Consecinţe în cazul renunţării la proiect
Nu se ştie ce se va întîmpla dacă, până la 20 decembrie, nu avem un acord semnat cu chinezii. Sau ce se întâmplă dacă avem acordul cu chinezii, dar nu îl avem pe cel al Bruxelles-ului. Potrivit Energiei, se vor avea în vedere toate opţiunile viabile de care dispune pentru continuarea proiectului reactoarelor 3 si 4, in cazul in care negocierile cu China General Nuclear Power Group vor esua.
Ministrul Grigorescu nu a dorit să detalieze care sunt aceste „opţiuni viabile“, dacă acestea chiar există. Ce este clar în schimb este că proiectul de extindere a capacităţii nucleare de la Cermavodă cu două reactoare noi a costat până acum foarte mulţi bani, circa 1 miliard de euro. Din acest motiv proiectul proiectul se va regăsi în strategia energetică a României. În ce formă, nu se ştie.
Date cheie proiect
– 7 miliarde de euro investiţie
– 6-7 ani, termen de execuţie, de la semnarea contractului
– preţ garantat pentru chinezi(ajutor de stat), dublu faţă de preţul actual de piaţă, pe toată durata de exploatare
– 1.400 de MW noi instalaţi, tehnologie canadiană CANDU