Dupa finalizarea primei unitati de la CNE Cernavoda in anul 1996, lipsa unei decizii politice privind continuarea lucrarilor la reactorul numarul doi a declansat o reactie in lant, care practic a blocat programul nuclear timp de patru ani. Daca nu s-ar fi hotarat finalizarea lucrarilor la unitatea doi de la Cernavoda, combinatul pentru productia apei grele Romag de la Drobeta-Tr. Severin era numai bun de dat la fier vechi. O data cu el, nu se mai justifica existentei centralei termoelectrice din imediata vecinatate si nici a exploatarilor miniere care furnizeaza carbunele energetic. Activitatea Institutului de cercetari nucleare de la Pitesti se reducea si ea, iar Institutul de proiectare pentru industria nucleara Citon din Bucuresti n-ar mai fi avut obiect de activitate. Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare (RAAN), care inglobeaza cele patru unitati, ar fi trebuit deci desfiintata.
„RAAN este rentabila din punct de vedere economic insa prezinta unele particularitati specifice”, afirma Rodin Traicu, director general al regiei. „Piata de desfacere a ROMAG este limitata numai pentru reactoarele de tip Candu, apa grea fiind si un produs cu dubla utilizare: civila si militara”. Pe plan mondial, Romania este al doilea producator de apa grea, dupa Canada. Calitatea apei grele produsa in tara este recunoscuta, realizandu-se performanta de a se obtine si apa supergrea, cu o concentratie in deuteriu de 99,996%. Prin liberalizarea exportului acestui produs, Romania a reusit prima iesire pe piata internationala prin livrarea a 16 tone de apa grea in Coreea de Sud. In prezent combinatul produce apa grea necesara umplerii celui de al doilea reactor de la Cernavoda. Pana in prezent au fost produse aici peste 160 tone, diferenta pana la 510 tone, urmand a fi livrata pana in anul 2003. In baza unei ordonante de urgenta emisa in primavara acestui an, Guvernul a decis ca Administratia Nationala a Rezervelor Statului sa preia apa grea produsa pentru reactorul II, urmand ca plata sa se faca prin compensare cu obligatiile datorate de RAAN catre bugetul de stat, Compania nationala a lignitului, Petrom, CFR Marfa, Oltchim si Romcim, in limita a 1.700 miliarde de lei.
Cercetarea costa scump, dar merita
Prin investitiile realizate pentru protectia mediului si siguranta, combinatul se numara printre putinele unitati din tara care intruneste toate conditiile de functionare. Cel de al doilea produs obtinut aici este apa saracita in deuteriu, asa numita apa superusoara. Acest produs este utilizat in industria cosmetica si farmaceutica. „Utilizarea acestui produs in tratarea unor afectiuni oncologice este in prezent cercetata in mai multe centre medicale din tara. Pana la finalizarea acestor cercetari nu se poate spune in ce masura apa superusoara ajuta la combaterea cancerului, in prezent fiind vorba doar de sperante in acest domeniu” declara Ion Ciuhadu, directorul general al Romag.
De la infiintarea RAAN, costurile pentru productia apei grele au scazut semnificativ. Pretul de cost al apei grele a fost redus de la 420 USD/kg la 273 USD/kg in doi ani. „Performanta a fost posibila prin armonizarea consumurilor energetice de pe platforma, energia termica si electrica reprezentand 70% din pretul final” afirma Ion Ciuhadu.
Contributia Institutului de Cercetari Nucleare – ICN Pitesti s-a concretizat prin constructia fabricii de combustibil nuclear, desprinsa din institut si inclusa in Societatea Nuclear Electrica alaturi de CNE Cernavoda. „Productia de combustibil nuclear este dependenta de activitatea institutului, noi livrandu-le toate utilitatile de care au nevoie si le asiguram tot suportul stiintific de care au nevoie” afirma Marian Ciocanescu, director general al ICN. Calitatea fascicolelor de combustibil produse la Pitesti este excelenta, rata de defectare la Cernavoda in doi ani de functionare fiind zero, fata de 1,4 la mie, media de defectare pe plan international. „Costurile cercetarilor efectuate la noi sunt foarte ridicate, unora fiindu-le greu sa accepte ca elaborarea unei lucrari de 200 de pagini costa 400 milioane de lei. Dar functionarea centralei nucleare a fost aprobata si datorita existentei institutului capabil sa asigure specialisti pentru service” completeaza Ciuhadu. Alocatia bugetara pentru acest an este 120 mld lei, considerata insuficienta. In institut se studiaza durata de viata a componentelor unui reactor, calitatea combustibilului utilizat, rezistenta tecii in care sunt introduse pastilele de uraniu si se realizeaza o parte din echipamentele electrice. Experienta de pana acum a demonstrat ca, in cazul reactoarelor Candu, dupa 15 ani este necesara schimbarea tipului de combustibil utilizat deci activitatea de cercetare continua pentru punerea la punct a productiei acestuia. Pe de alta parte, rezultatele cercetarilor sunt fructificate in cadrul unitatii de proiectare Citon Bucuresti, amplasat pe platforma Magurele.
Utilizarea energiei nucleare presupune cheltuieli importante insa avantajele acestor centrale este indiscutabila. In plus spre deosebire de centralele clasice sunt eliminate importurile de combustibili minerali. Intregul flux de productie este obtinut in tara de la exploatarile de uraniu la intretinerea centralei nucleare, ceea ce mareste gradul de independenta energetica a tarii.
Cercetatorii pleaca din tara
ICN Pitesti si-a redus numarul de angajati in 11 ani, de la 3000 in 1989 la 700 in 2001. Peste 100 de specialisti cu inalta calificare au emigrat in aceasta perioada in strainatate, in special in SUA si Canada.
Dupa valul de plecari din anii 91 -92, in ultimii ani s-au inregistrat doar 4-5 emigrari/an. In prezent preocuparea conducerii institutului consta in conservarea nucleelor de cercetare. Din 1999 nu a mai fost angajat nici un absolvent al facultatii de fizica atomica. Varsta medie a angajatilor este de 43 ani, considerata prea mare pentru o unitate de cercetare.
