Noul cabinet este lăsat deocamdată să arate ce poate, însă oficialii străini şi analiştii sugerează că nu prea sunt motive de optimism.

Reflexul este deja format şi întrebarea ne-a trecut prin minte măcar o singură dată: oare ce cred ceilalţi despre ce se întâmplă la noi? „Consider că nu este cazul să comentez aceste evoluţii în acest moment“, spune Juan Fernandez-Ansola, reprezentantul rezident al FMI la Bucureşti. „Poziţia grupului nostru a fost întotdeauna consecventă şi constantă pentru toate guvernele europene care s-au lovit de asemenea probleme: nu ne amestecăm în chestiuni legate de politica internă“, transmite Biroul de Presă al Grupului Popular din Parlamentul Europei.

Nu la fel de reţinuţi sunt, însă, cei de la Standard&Poor’s: „Pe 5 aprilie, am revizuit perspectivele României de la «pozitiv» la «stabil». Schimbarea reflectă prelungita lipsă de coerenţă politică într-o perioadă în care provocările politice rămân semnificative în relaţia cu reformele structurale cerute de aderarea la Uniunea Europeană“, ne-a comunicat analistul Remy Salters. La rândul său, Cristian Ionescu, managing director al Coface România, spune că, dacă pe termen scurt, efectele sunt momentan defavorabile doar la nivelul imaginii executivului, „pe termen mediu, în măsura în care vom avea alegeri anticipate, acestea pot fi factorul declanşator al unor măsuri populiste care să conducă la creşterea cheltuielor publice, la presiuni inflaţioniste şi la încetinirea implementării reformelor şi a legislaţiei europene“.

Fondurile europene nu par, deocamdată, în pericol

O altă întrebare pe care mulţi şi-au pus-o în momentul în care s-a anunţat schimbarea guvernului a fost în ce mod va influenţa acest lucru procesul de absorbţie a banilor de la UE. „Eu cred că nu va conta foarte mult, pentru că este vorba mai ales de capacitatea administrativă. Pe de altă parte, dacă s-ar putea demonstra că lipsa de cooperare între ministerele PD şi PNL împiedicau acest proces, atunci am putea bănui că lucrurile vor merge mai bine acum“, spune preşedintele Societăţii Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi.
Şi analistul politic Cristian Pârvulescu e de părere că absorbţia fondurilor UE este mai mult o chestiune tehnică, mai puţin influenţată de guvern şi mai mult de administraţia locală. „Totuşi, sunt convins că administraţia locală are nevoie de sprijin, de viziune şi de bani pentru cofinanţare din partea Executivului şi sper că, din punctul acesta de vedere, va exista o continuitate, dacă nu chiar o îmbunătăţire prin înfiinţarea Ministerului Dezvoltării Regionale. De asemenea, nu trebuie uitat că există o instabilitate a funcţiilor publice, determinată de criza politică, care îi împiedică pe mulţi funcţionari să-şi facă treaba aşa cum trebuie. Iar criza nu s-a încheiat“, afirmă el.

Ce nu merge la Bucureşti ar putea merge în provincie

Reconfigurarea majorităţii parlamentare ar putea conduce, mai mult sau mai puţin treptat, şi la o reconfigurare a majorităţilor în consiliile judeţene şi în cele locale. Totuşi, atât reprezentanţii PNL, cât şi cei ai PD au anunţat că nu va avea loc, cel puţin deocamdată, nici o acţiune concertată de rupere a relaţiilor dintre cele două partide în teritoriu. „Sper să nu aibă loc modificări în ceea ce priveşte conducerea consiliilor judeţene. Cel puţin în două cazuri, pe care eu le cunosc bine, nu se va întâmpla aşa ceva, pentru că majoritatea e asigurată deja de PNL şi alte partide decât PD. Oricum, nu cred că sunt de dorit schimbări de acest gen pentru administraţia locală, având în vedere că ar putea fi periclitate o serie de proiecte aflate în derulare“, spune senatorul PNL Norica Nicolai.

Majoritatea analiştilor cred că, oricum, chiar dacă la vârful partidelor s-ar lua o decizie de schimbare a alianţelor locale, situaţia ar varia foarte mult de la consiliu la consiliu, în funcţie de interesele din respectiva zonă. Iar primele semne sunt că acestea îi pot face pe politicieni să se înţeleagă foarte bine, în ciuda tensiunilor de la Bucureşti. „Am purtat discuţii pe marginea acestui subiect cu preşedintele Consiliului Judeţean Cluj şi al PNL Cluj, Marius Nicoară, şi am căzut de acord că Alianţa trebuie să funcţioneze în continuare la Cluj. Nu există nici un motiv ca această colaborare să dispară la nivelul judeţului“, a declarat săptămâna trecută liderul PD Emil Boc. 

Povestea noului cabinet

ANUNŢ Pe 30 martie, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a dezvăluit oficial că va restructura cabinetul, urmând ca noua echipă să nu mai conţină decât reprezentanţi ai PNL şi UDMR.

PĂCĂLEALĂ? Conducerea PNL i-a anunţat oficial pe foştii colegi de Alianţă de la PD că trebuie să-şi facă bagajele chiar în dimineaţa de 1 aprilie.

VOT Noua echipă guvernamentală a trecut uşor prin Parlament, obţinând majoritatea voturilor în comisiile de specialitate şi un confortabil scor de 302 „pentru“ şi 27 „contra“ la votul în plen din 3 aprilie (în condiţiile în care aleşii PD şi PLD au părăsit sala).

ÎNVESTIRE După ce pe 4 aprilie preşedintele Băsescu a semnat decretul de numire al noilor miniştri, aceştia au depus jurământul pe 5 aprilie, la Cotroceni.

Sprijin pentru banii UE

«Administraţia locală are nevoie de sprijin, de viziune şi de bani pentru cofinanţarea proiectelor europene şi sper că va exista o continuitate, dacă nu chiar o îmbunătăţire prin înfiinţarea Ministerului Dezvoltării Regionale.»

Cristian Pârvulescu, analist politic

Nu, schimbărilor locale

«Sper să nu aibă loc modificări în ceea ce priveşte conducerea consiliilor judeţene. Nu cred că sunt de dorit schimbări de acest gen, având în vedere că ar putea fi periclitate o serie de proiecte aflate în derulare.»

Norica Nicolai, senator PNL

Europa nu se amestecă

«Poziţia grupului nostru a fost întotdeauna consecventă şi constantă pentru toate guvernele europene care s-au lovit de asemenea probleme: nu ne amestecăm în chestiuni legate de politica internă.»

Biroul de Presă al Grupului Parlamentar PPE

 

Mediul de afaceri sperăîn „mariajul“ Economie-Finanţe

Restructurarea ministerelor economice ar putea fi spre binele întreprinzătorilor

Un minister-colos, după modelul francez, dar şi unul dedicat întreprinderilor mici şi mijlocii – iată ce ar putea influenţa în următoarea perioadă businessul românesc.

Unificarea Ministerului Economiei cu cel al Finanţelor Publice ar trebui, cel puţin în principiu, să ajute la rezolvarea unor probleme ale oamenilor de afaceri autohtoni. „Ne aşteptăm la o sinergie între cele două domenii. Astfel, ar fi de presupus o mai mare coerenţă în acţiune, pentru că, până acum, s-a întâmplat de destule ori ca politicile subalternilor lui Vosganian să se bată cap în cap cu cele ale oamenilor lui Vlădescu“, spune Cristian Nicolae Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Şi apariţia unui Minister al IMM-urilor, Comerţului, Turismului şi Profesiilor Liberale ar putea aduce un plus de sprijin pentru o bună parte a întreprinzătorilor. „O astfel de structură este binevenită. Însă, nu trebuie să uităm că a mai existat ceva de genul acesta şi n-am constatat că ar fi contribuit în mod evident la dezvoltarea domeniului şi a clasei mijlocii. Iar fără clasa mijlocie nu putem avea un capitalism dinamic şi – iată, ne întoarcem la politică – nici o democraţie stabilă“, crede analistul politic Cristian Pârvulescu.

Până la efectele generale asupra capitalismului şi democraţiei, oamenii de afaceri par, însă, mult mai preocupaţi de deciziile pe care Cabinetul le va lua în situaţii extrem de concrete. „Ne interesează, de pildă, cum se va modifica Legea societăţilor comerciale, dacă pentru 2008 Codul fiscal ia în calcul şi dezvoltarea companiilor ori dacă se poate face ceva în ceea ce priveşte recenta amânare a programelor operaţionale în trei domenii-cheie“, spune Pârvan. El mai dă ca exemplu şi alte chestiuni controversate, cum ar fi datele confidenţiale privind facturile pe care firmele vor trebui să le depună în format electronic la direcţiile de finanţe publice sau regimul TVA pentru firmele de construcţii.

În ceea ce priveşte mutarea domeniului turismului de la Ministerul Transporturilor şi Construcţiilor la cel al IMM-urilor şi Comerţului, această mişcare nu pare să îi influenţeze prea mult pe întreprinzători. Gheorghe Fodoreanu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), consideră că nu contează atât unde este plasat domeniul în schema guvernamentală, cât faptul ca starea de spirit a Executivului faţă de acesta să fie una pozitivă. „Sunt, în realitate, mai multe ministere care trebuie să contribuie la dezvoltarea turismului în România, căci în acest domeniu contează de la atitudinea vameşilor până la starea infrastructurii“, explică Fodoreanu.

Concluzia ironic-amară este trasă de Cristian Pârvulescu: „Politica noului guvern va avea, cu siguranţă, unele efecte asupra mediului de afaceri. Asta, cel puţin dacă ne luăm după ce a spus preşedintele Traian Băsescu, care a asemănat noul cabinet cu un consiliu de administraţie“. 

Echipă mai mică, dar şi mai eficientă? 

MODIFICARE Noua echipă are cu şapte posturi mai puţin decât cea veche. S-a renunţat complet la miniştrii delegaţi (cu excepţia celui pentru relaţia cu Parlamentul) şi la miniştrii de stat (cu excepţia lui Marko Bela, care şi-a păstrat funcţia). Posturile de miniştri de stat care aparţinuseră PD şi PC erau, oricum, vacante de mai multă vreme.

DESFIINŢARE Ministerul Finanţelor Publice a fost comasat cu Ministerul Economiei, iar cel al Integrării Europene a dispărut din schemă. Au apărut, în schimb, Ministerul pentru IMM-uri şi cel al Dezvoltării Regionale.

Sinergia ministerelor

«Ne aşteptăm la o sinergie între Economie şi Finanţe. Astfel, ar fi de presupus o mai mare coerenţă în acţiune, pentru că, până acum, s-a întâmplat de destule ori ca politicile lor să se bată cap în cap.»

Cristian Nicolae Pârvan, secretarul general al AOAR

VARUJAN VOSGANIAN

Ministrul economiei şi finanţelor. În vechea echipă deţinea portofoliul economiei (din decembrie 2006, după retragerea conservatorilor). Este scriitor şi preşedintele Uniunii Armenilor.

ADRIAN CIOROIANU

Ministrul afacerilor externe. A fost nominalizat pentru acest post încă din februarie, în locul lui Mihai Răzvan Ungureanu, însă nu a primit aprobarea lui Traian Băsescu.

PAUL PĂCURARU

Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse. Este, începând din 1996, senator al Partidului Naţional Liberal. Cea mai importantă funcţie ocupată – vicepreşedinte al Senatului.

LUDOVIC ORBAN

Ministrul transporturilor. Din vara lui 2004, a ocupat funcţia de viceprimar general al Bucureştiului. Între 1998 şi 2001, a fost secretar de stat în trei instituţii diferite.

TUDOR CHIUARIU

Ministrul justiţiei. A fost până de curând secretar de stat şi şeful Departamentului de Luptă Antifraudă din cadrul Cancelariei Primului-Ministru. Are 31 de ani.

CRISTIAN DAVID

Ministrul administraţiei şi internelor. A fost, încă din 2004, ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar.

TEODOR MELEŞCANU

Ministrul apărării. Din februarie, ales vicepreşedinte al Senatului din partea PNL. În 1996, a fost ales ca senator pe listele PDSR (actualul PSD), din care a ieşit în 1997 ca lider al Alianţei pentru România (APR).

DECEBAL TRAIAN REMEŞ

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. A fost deputat PNL şi apoi ministrul finanţelor (1998-2000). A înfiinţat PNL Tradiţional, apoi s-a înscris în PNŢCD, AP şi PUR. A revenit în PNL în mai 2006.

LASZLO BORBELY

Ministrul dezvoltării regionale, lucrărilor publice şi locuinţelor. A fost deputat UDMR (1990-1996), secretar de stat (1996-2000) şi ministru delegat (din 2004).

ATTILA KORODI

Ministrul mediului şi dezvoltării durabile. A fost ales consilier judeţean UDMR în Harghita în 2004 şi, ulterior, a fost numit secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului.

MARKO BELA Ministru de stat
CRISTIAN ADOMNIŢEI Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului
OVIDIU SILAGHI Ministrul IMM-urilor, comerţului, turismului şi profesiilor liberale
EUGEN NICOLĂESCU Ministrul sănătăţii publice
ADRIAN IORGULESCU Ministrul culturii şi cultelor
MIHAI VOICU Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul