Declinul industriei continuaIn lipsa unor programe clare si interdependente de restructurare, cu obiective si termene concrete, industria romaneasca se va transforma "natural" si destul de previzibil in 1999. Activitatea industriala se va diminua, conform Comisiei Nationale pentru Prognoza, cu 4%. Scaderea capacitatii de absorbtie a pietei interne, ca urmare a reducerii puterii de cumparare si a disparitiei unor industrii consumatoare, precum si conditiile impuse de organismele financiare intern
Declinul industriei continua
In lipsa unor programe clare si interdependente de restructurare, cu obiective si termene concrete, industria romaneasca se va transforma „natural” si destul de previzibil in 1999. Activitatea industriala se va diminua, conform Comisiei Nationale pentru Prognoza, cu 4%. Scaderea capacitatii de absorbtie a pietei interne, ca urmare a reducerii puterii de cumparare si a disparitiei unor industrii consumatoare, precum si conditiile impuse de organismele financiare internationale, sunt factorii ce vor contribui la moartea sau supravietuirea unor sectoare industriale.
Piatra de incercare ramane, in continuare, restructurarea industriei extractive. Insa Executivul a demonstrat ca nu poate rezista presiunilor sociale. Asa ca programul pe doi ani, anuntat de secretarul de stat, Nicolae Staiculescu, program
ce-si propune inchiderea a 74 de mine si cariere, nu poate fi privit ca o certitudine. Chiar daca finantarile externe se deblocheaza, formalitatile de obtinere a creditelor si inabilitatea de care s-a dat dovada pana acum in croirea de programe sociale pentru forta de munca disponibilizata imping respectarea calendarului restructurarii dincolo de orizontul anului 2000. In industria prelucratoare se va mentine trendul descendent din ultimii doi ani. Cele mai importante scaderi ar trebui sa se produca, in ipoteza ca 1999 va fi anul restructurarii metalurgiei si siderurgiei, in sectorul producator de materiale si produse industriale. Dupa toate probabilitatile insa, luand in considerare saracia programelor de restructurare ale sectorului anterior amintit, acest lucru nu se va intampla. Industria alimentara, pentru ca 80 % din materia prima este din tara, iar tehnologia – ieftina, este una dintre exceptiile sectorului. Industria confectiilor si cea a pielariei si incaltamintei isi vor mentine ritmul actual de dezvoltare. Nu datorita investitiilor sau cresterii puterii de absorbtie a pietei interne, ci pentru ca produc, in proportie de 80%, pentru export. Asta nu inseamna ca industriile din aval prospera. Productia se face in lohn, asa ca industria tabacariei si cea textila au toate sansele unui an mai prost decat cel anterior.
Evolutia slaba a restructurarii industriale din ultimii doi ani nu permite pronosticuri optimiste. Planurile de restructurare, daca acestea exista, nu au fost puse in practica, nivelul arieratelor de plata in economie nu s-au diminuat.
Banca Mondiala dicteaza politica agricola
Recuperarea pietei interne si promovarea exporturilor romanesti de produse agroalimentare sunt principalele prioritati in agricultura anuntate chiar de la inceputul acestui an de ministrul Ioan Muresan. Pentru protejarea producatorilor agricoli autohtoni, ministerul cere majorarea taxelor vamale pentru faina importata din Ungaria, contingentarea importurilor de zahar din Republica Moldova si introducerea de preturi minime in vama pentru carnea de porc, de pasare si pentru zahar. Incurajarea exporturilor se face prin acordarea de prime la export pentru grau (350 mii lei/tona pentru o cantitate de 500 mii tone de grau) si porumb boabe (400 mii lei/tona pentru 500 mii tone de porumb boabe). Pentru achizitionarea tractoarelor, combinelor, precum si a altor utilaje si masini agricole, Ministerul Agriculturii va subventiona 70% din dobanda creditelor contractate de producatorii agricoli. Cuponiada va continua si in acest an.
Bugetul Ministerului Agriculturii prevazut pe acest an nu inghite toate aceste cheltuieli. Suplimentarea ceruta de ministru nu a fost aprobata de Finante. Speranta sta in banii promisi de Banca Mondiala. Pentru a primi cea de a doua transa, in valoare de 150 milioane dolari, din programul ASAL, amanata pentru 30 iunie a.c., Ministerul Agriculturii trebuie sa-si orienteze politica pe restructurarea si privatizarea societatilor din domeniu, clarificarea situatiei terenurilor agricole si modificarea taxelor vamale la produsele agroalimentare. Astfel, pana la sfarsitul lunii martie a.c., toate taxale vamale vor fi aduse la un nivel mediu de 40%, de la 60%. Privatizarea fostelor IAS este conditionata in prezent de finalizarea procesului de restituire a terenurilor agricole. Dar, lupta politica ce se poarta in prezent intre PNTCD, PD si FPS, fiecare avind o varianta proprie de privatizare a IAS, va ingreuna si poate intarzia realizarea acestui proces. Daca privatizarea IAS nu se face in termenul impus de Banca Mondiala, acordul ASAL risca sa fie reziliat. Iar in aceste conditii, masurile de reforma ale ministrului Muresan raman simple promisiuni.
Prognoza pe acest an arata ca productia medie agricola va inregistra o usoara crestere fata de 1998, cu 1,5%, luandu-se in calcul aplicarea unei politici de sprijinire reala a agricultorilor din sectorul privat. in ceea ce priveste dimensiunea exploatarii agricole, nu se prevad schimbari esentiale in acest an, marirea dimensiunii fermelor fiind posibila de-abia in 2000.
Somajul nu va ierta
sectorul privat
Anul 1999 va fi un an al marilor disponibilizari ale fortei de munca, in special din industrie, ca urmare a restructurarii, privatizarii sau lichidarii, conform cerintelor FMI. Comisia Nationala pentru Prognoza estimeaza ca la sfarsitul acestui an numarul somerilor va fi de 1,3 milioane. Rata somajului prognozata pe acest an este 12,6%.
Un aport semnificativ la ingrosarea randurilor somerilor il va avea si sectorul privat. Reprezentanti ai firmelor anticipeaza ca in acest an zeci de mii de salariati vor iesi din mediul afacerilor private, ca urmare a constrangerilor bugetare la care au fost supusi agentii economici particulari. Pe de alta parte disponibilizari de personal se vor face si in intreprinderile preluate de investitorii straini.
Ministrul muncii si protectiei sociale, Alexandru Athanasiu, promite ca in acest an vor fi create 80.000 de noi locuri de munca. Dar a cincea mineriada a demonstrat clar ca actualul guvern nu are mai nimic pregatit in plan social. in afara platilor compensatorii, a alocatiei de somaj, statul nu a venit cu nimic concret in ajutorul celor ramasi fara un loc de munca. Chiar si acele cursuri de calificare de care a beneficiat o parte dintre disponibilizati nu s-au dovedit eficiente, atat timp cat pe plan local nu s-au dezvoltat alte activitati care sa absoarba forta de munca. Si in acest an se estimeaza ca vor veni alte zeci de milioane de dolari de la Banca Mondiala, un alt miliard de dolari pe care ni l-au promis nemtii, in caz ca FMI semneaza acordul de imprumut cu Romania.
Dar la intrebarea: „Cine si cati disponibilizati vor beneficia de acesti bani?, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale da din umeri. Oamenii din zonele defavorizate vor trai la fel de prost ca si pana acum. Protectia sociala nu inseamna sa oferi doar bani, ci si o alternativa pentru viitor. Or, aceasta alternativa lipseste cu desavarsire din oferta guvernantilor. Ca dovada, majoritatea salariatilor din ramurile care vor intra in restructurare cere locuri de munca, si nu plati compensatorii.
in domeniul legislatiei, Ministerul Muncii promite ca in acest an va promova un nou Cod al muncii si o inspectie care sa descurajeze munca la negru. Dar cum poate fi descurajata munca la negru, in conditiile in care firmelor le-a fost majorata contributia la asigurarile sociale in medie cu 4,9%?
Turismul nu va avea parte de investitii
Principalul obiectiv al Autoritatii Nationale pentru Turism, in acest an, este privatizarea societatilor comerciale din acest domeniu si promovarea programului „Eclipsa 99”, care ar putea face Romania mai atragatoare pentru vizitatorii straini.
Statul a cedat pana acum mai mult de jumatate din capitalul social pe care l-a detinut in turism. Acest fapt nu a schimbat cu nimic fata turismului romanesc. Investitiile in domeniu reprezentau, in urma cu un an, doar 0,3% din totalul investitiilor pe tara. Modul cum vor fi privatizate de acum incolo societatile din turism depinde de presedintele Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT), Sorin Frunzaverde, in a carui opinie turismul trebuie privatizat „hotel cu hotel, dupa principiul „fiecare hotel sa aiba proprietarul lui. Faptul ca decizia de privatizare apartine unui minister (fost), iar FPS este doar executorul, este o premiera nationala. r
in prezent , capitalul social al celor 272 de societati din turism, in valoare totala de 1965 miliarde lei, este gestionat de urmatorii actionari: FPS – 46%, SIF – 22%, cuponarii -15% si altii – 17%. S-au selectat in prima luna a acestui an, 110 societati din turism, care vor intra in procedura de divizare, prealabila privatizarii. Ceea ce inseamna separarea activelor aflate in administrarea FPS de cele ale SIF Transilvania si de cele ale cuponarilor, pe structura carora se vor infiinta noi societati comerciale. Contractele preexistente, cum sunt locatia de gestiune sau leasing, vor fi solutionate pe calea justitiei, dupa caz, fie de FPS, fie de SIF. Realitatea a demonstrat pana acum ca reprezentantii SIF si FPS nu au reusit sa cada de acord cand vine vorba de vanzarea activelor unei societati. Presedintele ANT recunoaste ca si divizarea „inainteaza mult mai incet decat a anticipat. Interesele divergente dintre SIF si FPS vor putea taragana procesul divizarii si, implicit, al privatizarii. Din aceste motive nu se prevad investitii majore, nici in acest an, in turismul romanesc, ele urmand sa apara in anul 2000.r
in prezent, dintre cele 725 de hoteluri, cate functioneaza in Romania, doar 89 corespund standardelor occidentale de cazare si au primit recomandarea Autoritatii Nationale pentru Turism. Cele 89 de hoteluri insumeaza o capacitate de cazare de 40.000 de locuri, reprezentand 10% din totalul pe tara. Eclipsa de soare din acest an va pune la grea incercare turismul romanesc.r
r
Politicul blocheaza r
reforma in sanatater
Sistemul sanitar va intra in colaps in acest an. Bugetul alocat Ministerului Sanatatii in 1999 este de 3.440 miliarde lei, cel mai mic din ultimii zece ani. Romania este una dintre tarile care aloca cei mai putini bani pentru sanatate. Daca aceste cheltuielile au fost in ultimii ani intre 2,7% si 3,2% din PIB, anul acesta ele vor scadea puternic, la 0,7% din PIB, in timp ce in tarile din centrul si estul Europei media acestor cheltuieli reprezinta 5,9% din PIB, si 8% din PIB in Uniunea Europeana. Fondurile alocate de la buget pentru MS au scazut constant in ultimii cinci ani, per total cu 11%. Investitiile facute in ultimii ani in sectorul sanitar nu au satisfacut nici jumatate din solicitari. Anul acesta sunt prevazute 390 miliarde lei pentru investitii, din care numai 168 de miliarde sunt bani alocati din bugetul de stat. Cu o mare parte din acesti bani se vor continua lucrarile incepute in anii anteriori. In aceste conditii, calitatea servicilor de sanatate nu se va imbunatati prea curand in Romania. Si asta in situatia in care rata mortalitatii infantile este de peste trei ori mai mare decat media in Uniunea Europeana, sporul natural al populatiei fiind intr-o continua scadere, in prezent de -1,9%; natalitatea si fertilitatea manifesta si ele tendinte continue de scadere s.a.m.d.. r
La un an de la demararea propriu-zisa a reformei, noile institutii si mecanisme aparute sunt acum in blocaj. Legea asigurarilor de sanatate a fost modificata printr-o ordonanta de urgenta, iar intrarea in activitate a caselor de sanatate, amanata printr-o hotarare de guvern. Motivul pentru care reforma sanitara, demarata, de fapt, din 1992, treneaza, se regaseste in plan politic. r
La Ministerul Sanatatii s-au perindat pana acum zece ministri, cu apartenente politice diferite. Fiecare nou-venit a incercat sa stearga orice urma a predecesorului, impunandu-si politica sa. Mai mult, ministrii au fost numiti pe criterii politice, si nu pe criterii de competenta. Acum, schimbarea ministrului Hajdu Gabor este iminenta, dar luptele dintre partidele din actuala coalitie pentru ocuparea acestui scaun vor continua ca si pana acum. in aceasta situatie, pierderea controlului asupra procesului de reforma este aproape inevitabila. Astfel, schimbari majore in acest sistem nu se intrevad prea curand.r
r
Bancile sunt preocupate de propria restructurarer
Clopotul de sticla in care a fost tinut sistemul bancar romanesc s-a spart. Criza, pana nu demult asociata strict cu economia, si-a intins tentaculele si in banci. In ciuda unei tainuiri tinute cu strasnicie intre spatiile reci si somptuoase ale Bancii Nationale a Romaniei, „buba s-a spart, o data cu intrarea in criza de lichiditati a bancii care trecea drept cea mai mare in sistem: Bancorex. Curatenia in bilanturile contabile ale bancilor comerciale cu capital de stat, cele mai expuse riscului de catre administratorii lor, se impunea, pentru a evita extinderea crizei si falimentele in sistem. r
Sub presiunea organismelor financiare internationale, zidul tacerii a fost spart si s-a vorbit deschis despre necesitatea inceperii restructurarii in sistemul bancar. O ordonanta de urgenta emisa de guvern la sfarsitul anului trecut viza infiintarea Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare. De numele ei a fost legat colacul de salvare a bancilor romanesti. Voci optimiste anuntau ca infiintarea noii institutii inseamna debutul relaxarii activitatii de creditare. Alte ordonante care anuntau preluarea activelor neperformante de la Bancorex au fost emise. Numai ca, desi au trecut cateva luni bune de la intrarea in vigoare a actului de consfintire a agentiei, institutia inca nu functioneaza, pentru ca ocuparea posturilor in cadrul ei a fost gandita ca parte integranta in algoritmul care a format coalitia ce a preluat puterea in 1996. Presiunile exercitate de forurile internationale, de care depind noi finantari externe, vor forta, in cele din urma, si intrarea in atributii a agentiei. Dar aceasta nu inseamna ca bancile se vor deschide clientilor lor; aceeasi prudenta va continua sa se manifeste si in acest an, iar finantarea activitatilor economice se va face la fel de sporadic ca si pana acum. In plus, preluarea activelor neperformante nu va rezolva problemele cu care se confrunta sistemul bancar de stat, atata vreme cat legatura de rudenie cu mari societati comerciale, perdante, dar cu puternice presiuni sociale, va exista. Solutia va fi privatizarea lor, intentie declarata, de altfel, de autoritatile romane. Atat Bancorex, cat si Banca Agricola, pentru care statul si-a asumat, deja, pierderile in suma de aproape un miliard de dolari, la care se adauga alte mii de miliarde in cazul Bancorex, sunt principalele tinte pentru demararea procesului de privatizare in acest an. El va urma, insa, restructurarii ce asteapta avizarea institutiilor financiare externe.r
r