„Rebeliunea” europeană împotriva planului german de maxi-subvenții
Există voci care susţin că Germania își folosește de fapt puterea economică pentru a-şi salva companiile, indiferent de faptul că alte țări nu pot face același lucru, având în vedere că nu au o marjă bugetară atât de mare.
Un europarlamentar italian, Antonio Rinaldi della Lega, a adresat Comisiei Europene o întrebare scrisă pentru a afla dacă această măsură constituie, sau nu, o încălcare a normelor europene privind ajutoarele de stat, conform unui articol realizat de Vincenzo Genovese pentru euronews.com
Însă cele mai mari preocupări în acest sens, formulate într-un limbaj instituțional și pe un ton moderat au fost exprimate chiar desubvenții doi membri ai Comisiei, Comisarul pentru Piaţa Internă, Thierry Breton și cel al Economiei, Paolo Gentiloni.
Într-un editorial scris în comun și publicat în diferite ziare europene, cei doi comisari susțin o abordare europeană comună pentru a proteja industria și cetățenii europeni fără a modifica concurența pe piața internă.
”Dacă vrem să evităm fragmentarea pieței europene și să abordăm această criză, cred că avem nevoie de un nivel mai ridicat de solidaritate și trebuie să adoptăm alte instrumente comune”, a spus Gentiloni la sosirea sa la Luxemburg pentru Ecofin.
Cu toate acestea, cancelarul german Olaf Scholz a apărat ceea ce guvernul său numește un ”scut de protecție”: ”Măsurile pe care le luăm sunt justificate”, a spus el în timpul unei conferințe de presă cu omologul olandez, Mark Rutte, subliniind faptul că suma este repartizată pe o perioadă lungă.
”Poate că nu este clar pentru toată lumea că măsurile pe care le adoptăm vor oferi sprijin financiar atât în 2023, cât și 2024: ele nu privesc doar o perioadă scurtă de timp a acestui an”.
Ministrul său de finanțe, Christian Lindner, a insistat și asupra legitimității propunerii: „Pachetul nostru de ajutoare nu este disproporționat. Dimpotrivă, este bine proporționat, având în vedere dimensiunea și vulnerabilitatea economiei Germaniei”.
Un risc pentru piața unică
Planul german, ale cărui detalii nu sunt cunoscute încă, ar putea fi de fapt, în principiu, destul de similar celor adoptate în ultimele luni de alte țări. Ceea ce îngrijorează însă este dimensiunea pachetului de salvare, având în vedere că în mod sigur va depăși orice altă măsură similară întreprinsă la nivel național, aşa cum explică pentru Euronews Philipp Lausberg, analist la Centrul de politici europene.
”Văd un risc mare de fragmentare a pieței, pentru că 200 de miliarde reprezintă o sumă uriașă de bani. Acest pachet va oferi mari beneficii consumatorilor și companiilor germane, beneficii pe care alte state nu le pot oferi. Aşadar, companiile germane pot avea un avantaj competitiv care contravine spiritului pieței unice”.
În opinia sa, guvernul lui Scholz a fost împins să ia această decizie de ”presiuni interne puternice”: în Germania, ca de altfel în restul Europei, cetățenii și întreprinderile au mari probleme din cauza scumpirii preţului energiei și după mai puțin de un an de când se află la putere, coaliția alcătuită din socialiști, Verzi și liberali este deja în declin în sondaje.
Cu toate acestea, potrivit lui Lausberg, scutul german ar putea afecta întreaga economie europeană și ar putea provoca un fel de cursă de subvenții între țările Uniunii, în care vor fi avantajate acele state care au deficite scăzute și își pot permite, prin urmare, să facă mai multe datorii. Următorul pas ar putea fi pericolul unei noi crize a datoriilor – un scenariu pe care toată lumea, inclusiv Germania, dorește să-l evite.
