Începutul lui 2010 a însemnat pentru piaţa forţei de muncă din România atingerea unui record dramatic: peste 740.000 de şomeri. În condiţiile în care numeroase meserii sunt lovite de criza profundă a domeniilor pe care le deservesc, recalificarea profesională este una dintre soluţiile disperate la care apelează cei care şi-au pierdut orice speranţă că-şi vor găsi un job în domeniile de specializare. Lui Andrei C., 27 de ani, din Bucureşti, reconversia profesională i-a ad
Începutul lui 2010 a însemnat pentru piaţa forţei de muncă din România atingerea unui record dramatic: peste 740.000 de şomeri. În condiţiile în care numeroase meserii sunt lovite de criza profundă a domeniilor pe care le deservesc, recalificarea profesională este una dintre soluţiile disperate la care apelează cei care şi-au pierdut orice speranţă că-şi vor găsi un job în domeniile de specializare.
Lui Andrei C., 27 de ani, din Bucureşti, reconversia profesională i-a adus angajarea după aproape 10 luni de căutări zadarnice. Este absolvent de universitate şi are experienţă de peste 4 ani ca funcţionar administrative, dar nu şi-a găsit nimic potrivit cu CV-ul său. „Am terminat facultatea de Istorie în cadrul Univeristăţii «Dimitrie Cantemir»» din Bucureşti. Pentru ca am lucrat timp de un an ca profesor şi am văzut cât de mici sunt salariile, m–am angajat ca funcţionar administrativ. Criza mi-a dat toate planurile peste cap”, spune tânărul.
Concediat în februarie 2009, Andrei a apelat la ajutorul de şomaj şi nu a reuşit să îşi găseasca un job până în luna septembrie, când s-a înscris la unul dintre cursurile de reconversie de la Agenţia Municipală de Ocupare a Forţei de Muncă Bucureşti. „Pentru că voiam cu disperare să am un job, m-am dus şi am întrebat ce mi se recomandă. Mi s-a spus că ar fi bine să aleg cursul de ospatar”, spune Andrei.
Drumul spre reconversie
Pentru înscrierea la cursurile propuse de ANOFM este necesară nu numai completarea unor formulare, ci şi trecerea unui test psihologic. „Cursul de ospătar a durat 4 luni, din care mai mult de 2 luni a avut loc pregătirea teoretică, după care a trebuit să fac practică”, spune Andrei. După încheierea celor 4 luni, tânărul s-a ales cu o diplomă recunoscută de Ministerul Muncii şi cu un loc de muncă într-un restaurant de 4 stele din Capitală.
„Nu este exact ceea ce mi-am dorit, însă îmi dau seama că în această perioadă nu voi găsi un job pe măsura pregătirii mele. Asadar, decât să fiu şomer, mai bine lucrez pe un salariu mai mic”, afirmă Andrei.
Andrei spune că salariul de dinainte de criză trecea uşor de 3.000 de lei, cu tot cu bonusuri şi ore suplimentare. Munca în restaurant nu îi aduce decât 1.000–1.500 de lei, însă, după cum afirmă chiar el, „după aproape un an de şomaj este un job extraordinar”.
Cele mai căutate cursuri
În acest moment, ANOFM are o listă de aproximativ 2.400 de cursuri de recalificare în toate judeţele din ţară. Potrivit oficialilor agenţiei, cele mai căutate sunt cele de tâmplar, dulgher, instalator, bucătar, coafor şi lucrător în comerţ, în condiţiile în care mai mult de 500.000 de şomeri nu au nici măcar studii liceale.
„La începutul fiecărei luni, când facem grila de cursuri care urmează să fie susţinute, informăm şomerii cu privire la program. Dreptul de participare la cursuri gratuite îl au atât persoanele indemnizate, cât şi cele care nu mai beneficiază de ajutor de somaj”, au declarat pentru capital.ro reprezentanţii AMOFM Bucureşti.
Cursurile ANOFM au perioade cuprinse între 6 săptămâni, cum este cazul celui de inspector HR, dar pot ajunge şi la 5 luni – cel de dulgher. În aceste condiţii, costurile pentru fiecare curs se ridică la sume cuprinse între 2 şi 7 milioane de lei. „Cheltuielile cu formarea profesională a şomerilor sunt suportate din Bugetul Asigurărilor pentru Şomaj”, completează oficialii agenţiei. Conform acestora, furnizorii care pun la punct cursurile şi aduc profesorii care instruiesc persoanele înscrise sunt selectaţi de Ministerul Muncii si de Ministerul Educatiei prin sistemul electronic de achiziţii publice.
Cine aplică pentru recalificare
Reconversia profesională este însă o soluţie doar până la un anumit nivel de experienţă, potrivit reprezentanţilor din resurse umane. „În general, vorbim de un nivel de experienţă de entry şi până la maximum 3 ani sau în cazul meseriilor pentru care studiile superioare nu sunt o cerinţă obligatorie. În general un profesionist cu 10 ani de experienţă într-un anumit domeniu şi cu rezultate foarte bune, care este mulţumit şi dornic să exceleze în industria în care s-a format nu mai este motivat de un nou început”, spun Olivia Frânculescu şi Diana Istrate, consultanţi în cadrul Kilpatrick Executive Search şi membrii HR Club.
Cu toate acestea, oficialii AMOFM au declarat că în anul 2009 au avut şi participanţi din rândul celor cu studii superioare. „S-au înscris la astfel de cursuri absolvenţii de jurnalism, de marketing, drept sau de relatii internationale”, spun aceştia.
Cu toate că Andrei C. a optat pentru cursul de ospatar, cei de la AMOFM spun că de cele mai multe ori persoanele cu studii superioare au apelat la cursuri de perfecţionare cum ar fi cele de operator calculator, inspector de resurse umane, contabilitate sau comunicare în limba engleză.
În Bucureşti, în 2009, la cursurile de reconversie au luat parte 862 persoane, dintre care 96 au studii superioare. Din numărul total, 349 de persoane au reuşit să se recalifice cu succes şi să găsească un job pe noua specializare.
Şeitan: „Câţi şomeri suportă piaţa?”
Cursurile de reconversie profesională din oferta ANOFM sunt strâns legate de cerinţele pieţei, după cum declară oficialii agenţiei. Programarea cursurilor de face abia după ce se strâng date de pe piaţă cu privire la cerinţele operatorilor economici, spun ei.
Cu toate acestea, ministrul muncii, Mihai Şeitan, s-a arătat nemulţumit de corelarea cursurilor de reconversie profesională cu ceea ce se caută pe piaţă în acest moment. „Am observat că ANOFM pregăteşte sute de cofetari sau de frizeri, Câţi oare poate suporta piaţa?”, a declarat acesta în cadrul unei conferinţe de presă.
Cum arată şomerii României
La finele lunii ianuarie 2010, în România erau 740.982 de şomeri, conform datelor ANOFM. Dintre aceştia, 26,6% au vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani, în timp ce 25,6% au între 30 şi 39 de ani. Cei mai puţini şomeri sunt în rândul celor cu vârste peste 55 ani, cu un procent de 8,2%, urmaţi de cei care au între 25 şi 29 de ani, cu 8,7%. 14,2 % dintre şomeri au între 50 şi 55 de ani, în timp ce 16,8% au sub 25 de ani.
În ceea ce priveşte gradul de instruire profesională, 71,6% dintre şomeri au doar nivelul primar, gimnazial şau profesional, fapt care explică existenţa unui număr foarte mare de cursuri de recalificare pentru persoane fără studii. Persoanele cu nivel liceal şi post liceal reprezintă un procent de 21,6% dintre şomeri, în timp ce persoanelor cu studii universitare reprezintă 6,7% din totalul celor fără loc de muncă.