88% dintre românii din mediul urban care nu s-au autorecenzat până acum doresc să participe la recensământ

Recensământul general al populației și locuințelor este în plină desfășurare pe teritoriul României, după amânarea de un an cauzată de pandemie.

Prima etapă, cea de autorecenzare, se va încheia la data de 15 mai, iar începând cu ziua următoare recenzorii vor ieși pe teren și vor vizita adresele de unde nu s-a trimis niciun chestionar online.

Potrivit ultimelor date furnizate de Institului Național de Statistică (INS), peste 6,5 milioane de români s-au autorecenzat până în momentul de față.

Conform celui mai recent studiu Reveal Marketing Research, majoritatea românilor din mediul urban care nu au participat la recensământ intenționează să se autorecenzeze până la jumatatea lunii mai.

Daca ne referim la intenția românilor din mediul urban care nu au participat până în prezent la recensământ, aceștia declară într-o proporție de 88% că își doresc să participe, 68% dintre aceștia preferând modalitatea autorecenzarii.

Salariații care locuiesc in mediul urban intenționează să beneficieze de o nouă zi liberă plătită de stat.

În ceea ce privește ziua liberă oferită de stat pentru completarea chestionarului de autorecenzare, 74% dintre respondenți intentionează să își ia liber, în timp ce 26% declară că nu doresc să beneficieze de ziua liberă, sau că nu că este cazul (pensionari, nesalariați etc).

Recensămintele ar trebui organizate mult mai des, consideră românii

Având în vedere că au trecut 11 ani de la ultimul Recensământ general al populației si locuințelor, românii din mediul urban sunt de părere că recensământul ar trebui organizat odată la 5 ani sau chiar mai des.

Peste 3 sferturi dintre românii din mediul urban consideră că acesta ar trebui organizat mai des decât este în prezent.

Mobilitatea sporită a populației, dezvoltarea rapidă a economiei și modificările pe plan social ar putea determina o mai mare necesitate pentru români de a avea o imagine clară a structurii populației, actualizată cât mai des.

Cine beneficiază de pe urma recensămintelor şi de ce există neîncredere în rândul populaţiei?

Românii din mediul urban consideră că principalii beneficiari ai recensământului sunt mai degrabă instituțiile de stat, decât populația generală. 75% dintre români spun că instituțiile administrativ-teritoriale, cele guvernamentale și cele publice vor beneficia de pe urma organizării recensământului, și doar 50% dintre aceștia consideră populația generală un beneficiar.

Printre avantajele organizării recensământului românii enumeră, în top, o imagine de ansamblu cât mai relevantă a structurii populației (65%) și posibilitatea calculării exacte a densității populației din motive tehnice -consum utilități, spații publice etc. (64%).

Neîncrederea populației în instituțiile publice (64%) și reticența populației la a oferi informații voluntare (61%) sunt considerate a fi principalele bariere în ceea ce privește organizarea recensământului.

Aspectele tehnice ale recensământului, precum costurile de organizare (36%) sau timpul ridicat de completare a chestionarului (23%) sunt luate în considerate mult mai puțin ca dezavantaje ale studiului.