Este deja celebră afirmaţia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, potrivit căreia România are o recesiune în formă de V. Isărescu nu este însă singurul economist care ilustrează recesiunea cu ajutorul unei litere. Există o serie de experţi care preferă acest gen de exlicaţii.

Este vorba despre şase litere care pot ilustra fenomenul de recesiune şi cel de reluare a mecanismului economic.

X – Americanul Robert Reich, ministru de afaceri sociale în regimul preşedintelui Bill Clinton şi profesor la Universitatea Berkeley, este cel care a inclus această literă în seria celor care pot ilustra criza. Într-un raport recent, reluarea în formă de X face referire la o nouă economie, reluare pe care nimeni nu o poate estima cu exactitate.

N – Este vorba despre o ascensiune economică verticală, urmată de o cădere brutală căreia îi urmează o reluare fulgerătoare. În actuala criză, acest tip de scenariu este foarte puţin probabil.

V – O reluare a mecanismului economic la fel de rapidă ca deteriorarea care a precedat-o.

U – Este tipică pentru o recesiune lungă. Redresarea se face ca în cazul recesiunii în V, însă există o perioadă de timp cu creştere nulă.

L – Cel mai îngrijorător scenariu. Căderea economiei se realizează brusc, după care urmează o lungă perioadă de creştere nulă, caracterizată de un acut fenomen de deflaţie.

W – Ca şi recesiunea în formă de N, este foarte puţin probabilă, întrucât este vorba de o succesiune de căderi şi reveniri ale circuitului economic, până în momentul în care lucrurile reuşesc să se echilibreze.

X sau noua ordine economică mondială

Dintre toate formele de recesiune enumerate mai sus, un deosebit interes îl prezintă cea în forma de X, care, de altfel, este şi cea mai nouă din listă. Conform lui Robert Reich, recesiunea în formă de X înseamnă, practic, că economia nu îşi va mai reveni.

„Estimarea mea? (vizavi de revenirea economică – n.r.) Nici V, nici U. Ci X. Economia nu mai poate reveni pentru că sistemul cu care eram noi obişnuiţi pur si simplu nu mai poate fi susţinut”, scrie profesorul american pe blogul său.

„X marchează un nou sistem, o nouă economie. Cum va arăta? Nimeni nu ştie. Tot ce ştim este că actualul sistem economic nu-şi va mai reveni”, insistă fostul oficial american, care face trimitere direct la ideea înfiinţării unui nou nou model economic, a unui nou sistem financiar mondial şi, implicit, a unei noi ordini mondiale.

Această idee nu este una cu totul nouă. Mai mulţi lideri politi şi economici şi-au exprimat opinia potrivit căreia actualul sistem este unul care nu poate funcţiona. Ultima personalitate care a amintit de necesitatea unei noi reconfigurări a fost Suveranul Pontif.

V, un scenariu depăşit

Recesiunea în formă de V, cea pe care Mugur Isărescu a afirmat că o traversează România, este caracterizată prin faptul că există un semestru de contractare a PIB-ului, urmând ca în următorul semestru să aibă loc revenirea, conform unei definiţii date de cunoscutul economist Nouriel Roubini (video).

Practic, în modelul V, recesiunea se întinde pe exact două trimestre, perioada minimă pentru definirea fenomenului. Dat fiind faptul că în majoritatea economiilor recesiunea s-a extins pe parcursul mai multor trimestre, forma V nu este aplicabilă. Mai mult, estimările analiştilor care spun că reluarea mecanismului economic se va face treptat, mai greu la început, este încă un motiv care confirmă că V nu este o formă realizabilă.

W şi L, cele mai dificile situaţii

Recesiunea în formă de U presupune o perioadă de contractare a PIB-ului de cel puţin 12 luni, urmată de un timp de aproximativ două trimestre de revenire, dar care nu presupune neapărat o creştere a Produsului Intern Brut.

Teoria unei recesiuni în formă de W, cunoscută în limba engleză sub denumirea de „double-dip recession” este sprijinită de unii analişti, care consideră că este posibil ca o economie să cunoască o perioadă de creştere după aplicarea unor programe de stimulare, creştere care nu este însă şi de durată, fiind urmată de o nouă perioadă de contractare.

Teama de litera L

Recesiunea în formă de L ilustrează, de fapt, o  lungă perioadă de stagnare după încetarea contractării PIB-ului. Japonia a cunoscut o astfel de criză în anii ’90, perioada de stagnare fiind de aproximativ 2 ani.

Iată părerea lui Roubini despre recesiunea din Statele Unite, exprimată în urmă cu un an.