Stoparea scăderii economice a ţării noastre pare vizibilă doar pentru cei care se bazează pe un glob de cristal. Datele macroeconomice nu dau semne de îmbunătăţire până anul viitor.

Valul de optimism care a străbătut pieţele internaţionale în ultimele săptămâni se bazează pe firavele date pozitive reuşite de câteva economii europene. Optimism care s-a extins şi asupra statelor din estul Europei, inclusiv România, şi care vede posibilă o uşoară revenire în ultimul trimestru al anului. Înainte de a ne bucura că ne apropiem de sfârşitul recesiunii, ar trebui să vedem despre ce este vorba atunci când analiştii previzionează o revenire. Ieşirea din recesiune pentru Germania şi Franţa, observată după datele referitoare la evoluţia economiei din al doilea trimestru comparată cu trimestrul anterior, de +0,3%, nu înseamnă că evoluţia anuală va fi pozitivă. Analiştii speră că punctul cel mai de jos al scăderii a fost atins, iar următoarele trimestre vor duce la o recuperare lentă a pierderilor.

Şomajul ameninţă firava redresare

Bineînţeles, este vorba de indicatorii macroeconomici. Efectele pozitive asupra populaţiei ale eventualei stopări a recesiunii vor veni cu o întârziere de trei până la şase luni. Frânarea recesiunii este, deocamdată, singura ştire pozitivă. Pentru a nu fi în van, ar avea nevoie şi de o blocare a creşterii şomajului.

În urmă cu aproximativ două luni, un raport al Băncii Mondiale avertiza că criza economică s-ar putea transforma într-o criză a şomajului. Piaţa muncii nu s-a schimbat prea mult de atunci. Germania, locomotiva economică a zonei euro, a înregistrat o majorare relativ redusă a şomajului, ajungând până la 8,3% la sfârşitul lui iulie, conform datelot Institutului European de Statistică. Iar economia germană se bazează, în continuare, pe circa 1,4 milioane de locuri de muncă temporare, susţinute de programele de ajutor de stat, cum este „rabla“. Finalizarea acestor programe va duce la creşterea numărului de şomeri. Rămâne de văzut în ce procent. Spre comparaţie, Spania a ajuns la o rată a şomajului de 18,1% încă de la finele lunii iunie.

Un studiu realizat de Reuters şi citat de Mediafax, în care au fost intervievaţi 60 de analişti, arată că cele 16 state din zona euro vor ieşi din recesiune pe o pantă lină, revenirea fiind frânată de rata ridicată a şomajului. Prognozele sunt oricum mai optimiste decât cele anterioare şi indică o creştere de 0,2% pentru PIB-ul zonei euro faţă de trimestrul anterior. Totodată, nivelul de apreciere economică ar urma să rămână la 0,2%-0,4% pe trimestru, până la finele anului viitor.

Scăderea poate continua până la anul

Optimismul a atins indirect economia României. Practic, Fondul Monetar Internaţional (FMI), pe ale cărui previziuni se bazează majoritatea companiilor de analiză, a revizuit negativ indicatorii macroeconomici autohtoni pentru 2009. Estimarea de scădere a PIB-ului în acest an a ajuns la 8%-8,5%, bazându-se pe evoluţia din primele şase luni. „Dacă ne uităm la trimestrele următoare, declinul se va micşora şi putem întrevedea o trecere în domeniul pozitiv şi o creştere economică în 2009“, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România. Această declaraţie şi evoluţia pozitivă a economiilor din Uniunea Europeană, principalul partener de afaceri al României, au impulsionat optimiştii să declare că PIB-ul autohton se va opri din scădere în ultimul trimestru. Ce nu s-a luat în calcul a fost completarea şefului FMI: „o creştere economică modestă în 2010 înseamnă 0,5%, poate chiar 1%. Punctul minim al scăderii cred că va fi atins în următoarele două-trei trimestre, nu neapărat anul acesta.“

Stabilitatea cursului, singurul ajutor

Agenţiile de evaluare internaţionale se feresc să comenteze. Dar nu şi să umble la ratingurile companiilor locale, cum este cel de stabilitate financiară al Bancpost, retrogradat săptămâna trecută de către Fitch. Nici oamenii de afaceri nu cred în stoparea recesiunii în acest an. „Nu cred că ne vom bucura de vreo creştere economică în 2009 şi nici măcar în primul semestru al 2010. Întârzierea măsurilor anticriză şi luarea unora proaste sau haotice se vor resimţi şi în prima jumătate a anului viitor“, spune Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronatului din Industria Uşoară, care adaugă că singurul sprijin al antreprenorilor locali din ultima perioadă a fost stabilitatea cursului valutar.

Mai mult, ultimul raport al ING Bank indică o rată a inflaţiei de 5,7% anul acesta şi de 5,5% în 2010, mai ridicate decât cele ale Băncii Naţionale, de 4,3% în 2009 şi 2,6% anul viitor. Previziunile negative pentru ultima parte a acestui an sunt în linie cu cele declarate de analiştii contactaţi de revista Capital. Nu există semnale de revenire care să justifice o stopare a recesiunii în acest an. Rămâne de văzut cât de susţinută va fi recuperarea europeană, însă ajutorul va veni anul viitor.

Punctul minim al scăderii economiei româneşti cred că va fi atins în următoarele două-trei trimestre, dar nu neapărat anul acesta.
Jeffrey Franks, şeful Misiunii FMI în România

5,7% este rata anualizată a inflaţiei pentru 2009, prognozată de analiştii de la ING Bank, mult peste rata de 4,3% estimată de BNR. Nivelul ING se bazează pe anul agricol slab, care va duce la o creştere a preţurilor până în iulie 2010