O afacere de familie din sectorul managementului deşeurilor a fost vândută, la mai puţin de doi ani de la lansare, unei multinaţionale suedeze. Anunţată zilele trecute, aceasta este prima preluare notabilă dintr-un domeniu ale cărui perspective se măsoară în investiţii de miliarde de euro. Anul acesta, Cristian şi Liliana Pocol se pregătesc să pună pe picioare o investiţie de trei milioane într-o „facilitate de fază doi“ pentru frigidere şi să facă un
O afacere de familie din sectorul managementului deşeurilor a fost vândută, la mai puţin
de doi ani de la lansare, unei multinaţionale suedeze. Anunţată zilele trecute, aceasta este prima preluare notabilă dintr-un domeniu ale cărui perspective se măsoară în investiţii de miliarde de euro.
Anul acesta, Cristian şi Liliana Pocol se pregătesc să pună pe picioare o investiţie de trei milioane într-o „facilitate de fază doi“ pentru frigidere şi să facă un copil. Nu neapărat în această ordine. Denumirea investiţiei pare preluată dintr-un film SF, însă reflectă pe deplin ce înseamnă, de fapt, reciclarea unui frigider. „Pentru pasul unu, de reciclare frigidere, suntem autorizaţi, dar încă nu am început activitatea“, spune Cristian Pocol (30 de ani), country manager al firmei bucureştene Stena DTM, explicând că „pasul doi“ ar fi în avantajul firmei şi al clienţilor, pentru că astfel scad foarte mult costurile. Concret, „pasul unu“ înseamnă scoaterea din frigider a tot ce înseamnă lichide şi materiale reciclabile, cu excepţia carcasei. Aceasta e izolată cu spumă, care este impregnată cu freon. De aici începe „pasul doi“: freonul nu trebuie să ajungă în atmosferă, drept pentru care o separare optimă se face în instalaţii închise.
„De aici investiţiile mari care sunt necesare pentru aşa ceva. Nici în Ungaria nu există o astfel de facilitate“, completează el. Cei doi antreprenori spun că investiţia, estimată la trei milioane de euro, va fi finalizată probabil în ultimul trimestru al anului, dar pentru a fi rentabilă e nevoie de procesarea a sute de mii de frigidere pe an.
Pionieri în industrie
Familia Pocol a început această afacere în vara anului 2006. Acum, firma lor deţine două staţii de transfer deşeuri periculoase în Bucureşti şi Dărmăneşti (Bacău), iar a treia este în pregătire la Cluj. Cristian avea deja experienţă în domeniu, după ce a contribuit la înfiinţarea Stericare România, o companie ce se ocupă cu recilarea deşeurilor medicale.
„Am fost primul lor angajat român“, povesteşte el. „M-am ocupat de construcţia firmei, în sensul că singurul lucru care se făcuse deja era închirierea spaţiului. Am făcut tot, de la amenajare până la autorizare. Am crescut fabrica până în februarie 2006 şi, când am plecat, se ajunsese deja la lucrul în două schimburi“. Cunoştinţele astfel căpătate i-au fost de mare ajutor. A înţeles că poate face pentru el, pentru propria sa afacere, ceea ce până atunci făcuse pentru alţii şi s-a pus pe treabă. I s-a alăturat soţia, şi aşa a luat naştere DTM Pocol Industry. „Am vrut Pocol Industry, dar denumirea nu a fost acceptată“, îşi aminteşte omul de afaceri, care recunoaşte că ideea i-a venit de la serialul Dallas, unde firma Ewing Oil preluase numele fondatorilor. Afacerea a fost lansată cu mai puţin de 150.000 de euro, dar investiţiile anuale au fost de circa 500.000 de euro. Nu după mult timp a fost atras un asociat, iar denumirea firmei s-a schimbat în DTM Waste Recycling. „Ne-am dat seama că, din punctul de vedere al marketingului, este mai bine ca firma să aibă un nume adecvat domeniului“, spune Liliana Pocol, directorul de marketing al firmei (28 de ani). Următoarea mişcare a fost închirierea unui spaţiu în Jilava, unde au început amenajările şi procedurile de autorizare pentru o staţie de transfer deşeuri periculoase.
„Este o activitate prevăzută în negocierile dintre România şi Uniunea Europeană“, explică Cristian motivul pentru care s-a luat decizia intrării pe acest segment al pieţei. „Fiecare dintre cele opt regiuni ale ţării trebuie să aibă o astfel de staţie, care să fie o soluţie pentru depozitarea deşeurilor generate în cantităţi mici, de la câteva kilograme la câteva tone pe lună“. După un timp, firma a recâştigat şi o parte din clienţii care, iniţial, se îndreptaseră spre jucători cu preţuri mai mici.
Familia şi afacerile
De aici până la atragerea unui investitor străin drumul nu a fost lung, discuţiile cu grupul suedez Stena începând în urmă cu mai bine de un an. „Ne-am gândit de la început că vom avea nevoie de un partener puternic“, explică Liliana. „Iniţial, relaţia era client – furnizor, cei de la Stena fiind foarte dezvoltaţi în toată Europa. Noi colectăm deşeurile de electronice, le prefacem pre-tratare şi le dezasamblăm pe categorii de fracţii. Mai departe, în România nu se mai poate face nimic cu ele, aşa că le trimitem la fabricile Stena“.
Până să parafeze tranzacţia, Stena a verificat fiecare document al firmei. „Luni de zile au verificat tot ce se poate verifica, de la contracte financiare la relaţii cu clienţii. Nimeni nu-şi pune numele în joc aşa uşor“, spun cei doi.
Suma pentru care au cedat pachetul de 75% o păstrează confidenţială. „Nu ne-am îmbogăţit, dar trăim bine“, este singura declaraţie în această privinţă. Anul 2007 a fost încheiat cu o cifră de afaceri de un milion de euro, iar pentru anul acesta se estimează o majorare a veniturilor la 2,5 – 3 milioane de euro. Deşi profitul este de numai câteva mii de euro, perspectivele de creştere sunt certe.
Liliana Pocol, director de marketing Stena DTM
Cine este Stena
Grupul Stena Metall este una dintre cele mai mari companii din în ţările nordice, cu activităţi în servicii de management al deşeurilor, consultanţă şi implementare a politicilor de mediu, operând în 250 de locaţii din 12 ţări. Grupul reciclează şi procesează metale feroase şi neferoase, deşeuri de hârtie, palstice, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri periculoase, substanţe chimice şi alte deşeuri industriale.
Acoperire Printre ţările în care s-a extins compania suedeză se numără Norvegia, Danemarca, Finlanda, Polonia, Austria, Cehia, Rusia şi Italia.
Cifre cheie Grupul are vânzări anuale de peste 2,5 miliarde de euro, profit de 63 milioane de euro şi circa 3.000 de angajaţi.