Investitiile publicitare brute pe primele trei luni ale anului 2000 in presa scrisa si televiziune au crescut cu 32% fata de cele inregistrate anul trecut, in acelasi interval de timp. Aceasta ar fi prima concluzie de bun-simt referitoare la datele din monitorizarea efectuata de compania Alfa Cont si furnizata de agentia de media Universal McCann. Monitorizarea s-a realizat pe baza tarifelor-lista de publicitate ale posturilor de televiziune si ale publicatiilor. Nu s-au luat in calcul disconturile, gratuitatile sau alte taxe specifice. Asa incat, din monitorizare a rezultat un volum brut de aproximativ 55,5 milioane de dolari.
Nu putem aprecia, din pacate, valoarea disconturilor si a spatiilor de publicitate oferite clientilor in regim de gratuitate (bonusuri) de catre televiziuni si presa scrisa. Sigur insa este faptul ca suma neta reprezentand cheltuielile publicitare este mai mare decat cea de anul trecut. Cauzele acestei cresteri nu trebuie cautate neaparat in intensificarea campaniilor publicitare. Se stie, inceputul fiecarui an este marcat de un calm relativ. Tarifele – lista de publicitate n-au crescut spectaculos.
Publicitatea este disputata de televiziuni
Intr-un climat economic cenusiu, cresterea de 32 de procente poate fi considerata naturala. Cu alte cuvinte, fara a face prea multa filozofie de doi bani, piata de publicitate din Romania este una in dezvoltare, emergenta (n-am putut sa evitam acest cuvant!), sortita sa creasca incet, poticnit, nu pe masura dorintelor majoritatii oamenilor din domeniu, si nicidecum nu este o piata care sa dea semne de regres sau (Doamne fereste!) sa se prabuseasca. Chiar si cu riscul de a exagera, aceasta crestere arata ca Romania se indreapta intr-o directie buna. Publicitatea este un produs al concurentei. Si daca expresia concurentei a crescut fata de anul trecut, inseamna ca s-a miscat ceva in capitalismul romanesc.
Fireste, grosul investitiilor publicitare s-a facut in televiziune, suportul cu cel mai mare impact la publicul romanesc. Dar spre deosebire de anul trecut, cand Antena 1 si Pro TV isi disputau vanzarile, in acest an a reintrat pe piata un concurent (nedorit de posturile comerciale): Televiziunea Romana, a carui spatiu publicitar este administrat de regia IP Bucuresti. Astfel, concurenta de pe piata a devenit mult mai apriga.
Desi am amintit ca primul trimestru al anului nu este sezonul cel mai bun pentru publicitate, concurenta dintre investitorii publicitari s-a mentinut la cote ridicate. Dovada este topul primelor zece companii cu cele mai mari investitii publicitare in primele trei luni ale anului. Surpriza acestui clasament este Unilever, care a cheltuit mai mult decat rivalul sau Procter&Gamble, abonat de obicei la primul loc in astfel de topuri. Prin investitiile sale publicitare, Unilever a incercat sa contraatace campania de succes „Un calculator, o sansa in plus in viitor” derulata de Procter& Gamble la sfarsitul anului trecut. De asemenea, si compania Henkel si-a luat masuri de pastrare a segmentului sau de piata, cheltuind in presa scrisa si tv un volum de publicitate de 2,1 milioane de dolari. Cele doua companii de telefonie mobila GSM au cheltuit bugete mai mici decat in primul trimestru al anului 1999. Probabil ca isi rezerva bugetele de publicitate pentru „a taia” lansarea Cosmorom, noul serviciu de telefonie GSM. Doua „revelatii” romanesti s-au inregistrat atat in topul companiilor, cat si in topul marcilor si serviciilor care au beneficiat de reclama: Banca Populara Romana si Fondul Proprietatii de Stat, ultimul client fiind „devorat” numai de presa scrisa. Banca Populara Romana a fost promovata mai ceva decat un detergent. Nu-i mai putin adevarat ca banca a beneficiat de disconturi foarte mari la unele televiziuni, de exemplu Prima TV. (Surse neoficiale spun ca aceste disconturi ar fi ajuns la 80%.) De remarcat ca in topul primelor zece marci promovate se afla nu mai putin de cinci tipuri de detergenti, o dovada clara a concurentei care exista pe aceasta piata.
Una peste alta, debutul anului publicitar 2000 este incurajator.