Afaceri europene
Volumul coordonat de profesoara Maria Bîrsan şi apărut la Cluj-Napoca este, în primul rând, un exemplu rar de cooperare inter-universitară. Volumul este o culegere de texte originale ale unor cadre didactice şi doctoranzi de la mai multe universităţi din ţară: Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Al.I. Cuza din Iaşi, ASE şi SNSPA din Bucureşti.
Volumul este recomandat şi ca manual pentru studenţii specializărilor cu tematică europeană, dar şi ca lectură de sine stătătoare. Tema este de actualitate – mediul de afaceri european, în care, începând din ianuarie 2007 (cartea a fost publicată la sfârşitul lui 2006), activează şi firmele româneşti. Sunt prezentate, în abordări aplicate şi analitice, o serie de politici europene relevante pentru mediul de afaceri, între care: politica industrială orientată către clustere de competitivitate (ei bine, da, în Europa, spre deosebire de România, se practică politica industrială!), politica fiscală, politica de concurenţă, de mediu, comercială, de ocupare a forţei de muncă. Principalul merit al lucrării, în afara informaţiilor oferite, este de a ne reaminti că în UE se face politică publică. Fundamentalismul de piaţă este, în cadrul Uniunii, mai degrabă apanajul statelor slabe, majoritatea dintre ele găsindu-se printre noii veniţi. Politica publică este însă activă în mecanismele decizionale ale UE, şi dacă nu conştientizăm această realitate, renunţăm la un drept care ni se cuvine – acela nu doar de a aplica, ci şi de a contribui la formarea politicii publice europene.
Maria BÎrsan (ed.), Mediul European al Afacerilor, Editura FundaŢiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2006
Indicele Competitivităţii Globale Raportul Global al Competitivităţii este un raport anual, publicat de către Forumul Economic Mondial, acelaşi care organizează şi celebrul Forum de la Davos. La Forumul ţinut la Davos, în Elveţia în ianuarie 2007, a fost prezentat şi acest raport, ca bază de discuţii.
Raportul este centrat în jurul Indicelui Competitivităţii Globale, calculat pentru 125 de ţări, pe baza agregării unor sub-indici compoziţi. O parte dintre date sunt statistice, dar cea mai mare parte sunt obţinute prin administrarea unui sondaj în rândul managerilor din fiecare ţară.
Ca orice indicator agregat, şi acesta are lipsurile sale. Dar este important că avem un punct de plecare în analiza competitivităţii. Practic, raportul reprezintă o transpunere în cifre a teoriei diamantului lui Porter – teorie care spune, în rezumat, că asupra mediului de afaceri micro-economic dintr-o ţară acţionează patru forţe: condiţiile cererii, factorii ofertei, industriile pe verticală şi contextul pentru strategia şi rivalitatea firmelor.
Desigur, între timp, economistul american Rugman a plusat vorbind despre diamantul dublu, dar structura imaginată de Porter, încă din 1990, este încă validă, în simplitatea sa.
Raportul Global al Competitivităţii nu este însă doar o colecţie de topuri. El include şi analize ale deficitului de cont curent al SUA, ale potenţialului competitiv al Chinei şi Indiei, ale impactului corupţiei asupra mediului de afaceri, sau ale legăturii dintre creşterea economică şi reglementarea pieţei muncii.
Raportul poate fi comandat de pe site-ul www.weforum.org
Raportul Global al Competitivităţii 2006-2007, editat de Forumul Economic Mondial, editura Palgrave Macmillan, 2006
«Fundamentalismul de piaţă este, în cadrul UE, mai degrabă apanajul statelor slabe, majoritatea dintre ele găsindu-se printre noii veniţi.»
Liviu Voinea, director de cercetare, Grupul de Economie Aplicată
