nivelul importurilor sa se majoreze si mai mult, dezechilibrand balanta comerciala. In incercarea de a stavili cresterea deficitului de cont curent, se limiteaza accesul populatiei la credite. In acest mod se limiteaza consumul intern, care anul trecut a crescut cu peste 7%. Cu alte cuvinte, de ani buni, romanii consuma mai mult, la fel ca si statul, indatorandu-se tot mai mult. Pentru finantarea deficitelor, datoria externa a Romaniei a crescut cu 3,1 miliarde de dolari, imprumuturile fiind realizate in marea lor majoritate de pe pietele externe. Nivelul total al datoriilor externe a depasit 18 miliarde de dolari, rambursarea acestora fiind dificil de realizat, mai ales in conditiile in care tara noastra este ocolita de fluxurile de capital strain. Pentru celelalte state central-europene, finantarea deficitelor a fost mult mai usoara, datorita nivelului ridicat de investitii straine, in timp ce in Romania media anuala a fost de aproximativ 1,2 miliarde de dolari. In plus, in ultimii ani se constata o hemoragie de capitaluri dinspre Romania spre exterior, la o valoare comparabila cu cea a intrarilor de capital.Dezvoltarea economiei prin incurajarea exporturilor in dauna consumului intern a fost reteta de succes a tigrilor asiatici, tari care intr-un interval scurt de timp au reusit sa se impuna dupa ce au inregistrat rate mari de crestere. In prezent, cel mai bun exemplu il reprezinta China, ale carei exporturi au atins nivelul Japoniei. Mana de lucru ieftina si planificarea judicioasa a economiei, politici prin care s-au atras investitii straine de anvergura, au schimbat in cativa ani tara cu cea mai numeroasa populatie din lume. Romania nu a reusit sa aplice aceeasi politica economica, politica de incurajare a exporturilor neavand rezultate bune. Pentru a obtine cresteri ale produsului intern brut, la noi s-a preferat incurajarea consumului, cererea suplimentara fiind satisfacuta, in absenta ofertei interne, de importuri.Exportul FOB realizat in 2003 a insumat 15,6 miliarde euro, inregistrand o crestere de 6,4 % fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand s-a cifrat la 12,1 miliarde euro. Dinamica poate parea buna, insa tendinta este de plafonare in cazul exporturilor. In 2002, valoarea exporturilor crescuse cu 22% comparativ cu anul precedent. In schimb, importul CIF realizat in aceeasi perioada a anului trecut a reprezentat 21,2 miliarde euro, inregistrand o crestere de 12,3% fata de anul 2002. Tendinta importurilor este in continuare crescatoare, fiind sustinute de mai multi factori conjuncturali. Evolutia importurilor pe categorii de produse a fost diferita. S-au inregistrat cresteri la: produse agroalimentare, cu 23,3%; articole din piatra, ipsos, ciment, sticla si ceramica cu 12,4%; produse ale industriei constructoare de masini (inclusiv electrotehnica) cu 17,6%; produse ale industriei lemnului, hartiei (inclusiv mobila) cu 14,2%; produse ale industriei chimice cu 6%; produse minerale, cu 9,2%. Se observa ca o buna parte din aceste cresteri au fost determinate de nevoia de a satisface cererea spontana de pe piata de consum, mai putin contand necesarul pentru investitii. Explozia pe care a cunoscut-o creditul neguvernamental a alimentat o buna parte din finantarea importurilor. Datoriile contractate se regasesc in deficitul de cont curent care urca vertiginos, in pofida politicii BNR, care incearca pe cat posibil accesul populatiei la credite. Insa nu se poate spune ca numai politica mult mai relaxata a bancilor, care au inceput sa acorde imprumuturi populatiei in conditii avantajoase, a fost cauza cresterii deficitelor – de cont curent si comercial.Capitolele la care s-au inregistrat livrari mai mari la export sunt printre produsele traditionale ale exporturilor romanesti. Fata de cresterea inregistrata in anul 2003, de 6,4% pe total, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, evolutia exporturilor pe categorii de produse a fost diferita, respectiv s-au inregistrat reduceri la produse minerale, -11,8%, si la produse agroalimentare, -1,7%, si cresteri la produse ale industriei chimice si mase plastice, +21,2%, produse ale industriei constructoare de masini (inclusiv electrotehnice), +9%, metale comune si articole din acestea +7 %, produse ale industriei textile pielarie +6,5%.Dupa cum se observa, desi Romania este o tara cu un mare potential agricol, inregistreaza deficit insemnat la comertul cu produse agroalimentare, de 1,2 miliarde euro in 2003. In timp ce in acest an exporturile de asemenea produse au crescut cu mai putin de 2%, importurile s-au majorat cu peste 40%. Se stie ca sectorul agricol este supradimensionat si ineficient, iar conditiile nefavorabile de anul trecut au redus si mai mult productia agricola, fiind necesare importuri pentru satisfacerea cererii de consum.Pentru prima data dupa 1990, autoritatile s-au aratat ingrijorate de perspectivele industriei usoare, cea care asigura o treime din totalul livrarilor externe. Majorarile salariale care trebuie sa conduca la un salariu minim pe economie de 300 euro/luna pana in 2007 scad competitivitatea lucrului in sistem lohn in Romania, marii producatori orientandu-se inca de pe acum spre alte tari din fostul spatiu sovietic si Extremul Orient. Deja, de la inceputul anului mai multe societati din industria usoara, in special cele din categoria IMM-urilor, s-au plans de lipsa comenzilor. In plus, toate avantajele care se acordau pentru activitatea de export vor fi eliminate incepand de anul viitor, ceea ce va diminua si mai mult profiturile acestor unitati productive. Aprecierea euro fata de moneda nationala a reprezentat pentru exportatorii romani un balon de oxigen in acest an, insa si aceasta conjunctura favorabila va disparea de la anul viitor. Judetele in care industria usoara detine o pondere insemnata in economia locala sunt de regula situate in regiuni slab dezvoltate, caracterizate si in prezent de un somaj ridicat.Mentinerea aceluiasi ritm de dezvoltare ca in ultimii trei-patru ani, de 5% pe an, nu mai poate fi realizata fara contributia capitalului strain. Sperantele sunt legate in prezent de acceptarea candidaturii Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana, ceea ce va include si economia nationala in circuitul european.