Volumul exporturilor rominesti a depasit i anul 2000, pentru prima oara dupa 1989, pragul de 10 miliarde USD. Mai exact, exporturile FOB au totalizat, i anul 2000, 10.366,5 milioane USD, conform datelor comunicate de INSSE, situindu-se cu numai 120 milioane USD sub nivelul atins i ultimul an de functionare a economiei centralizate.
Cresterea fata de anul 1999 este spectaculoasa, de 22%, isa chiar si la acest nivel de virf pentru ultimul deceniu nu se poate vorbi de o imbunatatire a structurii marfurilor exportate. De asemenea, comparativ cu alte tari din regiune, volumul exporturilor raportate la numarul locuitorilor este ica mic.
intre cauzele care frineaza dezvoltarea schimburilor comerciale, cea mai importanta ramine structura exporturilor, i care o pondere importanta detin produsele energo- si material-intensive, cu valoare adaugata mica. Pe de alta parte, desi agricultura detine i cadrul PIB un procentaj important, de circa 30%, numai 2,6% din totalul exporturilor sunt reprezentate de produsele agricole si din silvicultura, marea majoritate (97,4%) fiind produse industriale. Analiza evolutiei comertului exterior i anul 2000 arata, ca o trasatura generala, ca sporurile valorice au fost mai ales rezultatul unei conjuncturi externe mai favorabile pentru aceleasi produse traditional exportate si mai putin al unei restructurari a productiei nationale, care sa permita o imbunatatire a structurii exportului si conditii pentru cresterea sanatoasa a acestuia i continuare. La fel, nici i cazul importurilor nu s-a iregistrat o structura favorabila pentru investitii, care sa sprijine procesul de modernizare a aparatului productiv al economiei rominesti.
Saltul exporturilor de anul trecut vine dupa o stagnare care a durat trei ani. Nivelul exporturilor de bunuri a fost i 1999 cu doar 70 milioane USD mai mare ca i anul 1997, iar i 1998 s-a iregistrat chiar o scadere de 129 milioane USD. in anii 1994 si 1995 s-au iregistrat dinamici superioare celei din anul 2000, cresterile fiind de 24, respectiv 26%. in anul 2000 s-a facut remarcata o usoara revigorare a livrarilor de produse ale industriei constructoare de masini, i crestere cu 35% fata de anul 1999, isa marfurile si grupele de marfuri cu un grad redus de prelucrare detin i continuare ponderea principala. Din totalul exporturilor, cifrate la 10,37 miliarde USD i anul 2000, cele de materie prima au reprezentat peste un miliard de dolari. Printre acestea se regasesc fierul vechi, bustenii, cheresteaua, animalele vii si produsele petroliere. Trebuie subliniat ca itre primele zece produsele cu pondere i export figureaza deseuri, resturi de fonta, fier, otel, reprezentind 2% din total export. Exporturile de produse din lemn, inclusiv mobila, au crescut cu 15% fata de anul 1999. in cadrul acestei ultime grupe, cresterea este sustinuta de exportul de busteni si cherestea. Dinamica acestui sector se datoreaza bustenilor si cherestelei, livrarile crescind de peste trei ori comparativ cu anul 1995 si ajungind la 3,5% din totalul exporturilor. La capitolul produse minerale, care au contat cu 8% i totalul exporturilor, se detaseaza exporturile de produse petroliere, benzine, motorine si uleiuri, ce au isumat 660 milioane USD (83% din exportul de produse minerale).
Export de mina de lucru
Cresterea cu 68% fata de anul 1999 s-a datorat evolutiei spectaculoase a preturilor externe la produsele petroliere (cu peste 50% fata de cotatiile anului 1999). Cantitativ, exportul de produse petroliere s-a majorat cu circa 36% fata de anul precedent, contribuind la exportul total cu o majorare de circa 400 milioane USD. Daca se tine cont de faptul ca influenta preturilor a determinat o valoare suplimentara de export de 250 milioane USD, respectiv 62% din aportul valutar pentru produsele petroliere, rezulta ca nu s-au valorificat ideajuns avantajele preturilor internationale ridicate. Printre produsele minerale, altele decit cele petroliere, se detaseaza sarea si marmura, aportul acestora la totalul exporturilor fiind de 150 milioane USD.
Cea mai mare pondere i volumul exporturilor continua sa o detina industria usoara. Exporturile de confectii si pielarie au ajuns aproape la o treime din total, i crestere cu 30% fata de anul 1999. Ponderea mare i exporturi a lohn-ului nu este o noutate, dar anul 2000 a fost unul de excelenta pentru acesta. Daca se ia i considerare faptul ca industria usoara reprezinta un sector de activitate i care productia de export este conditionata de importul de materii prime, irautatirea raportului dintre exportul de confectii si importul de textile, de la 10,5 i 1996 la 9,3 i anul 2000, ilustreaza o deteriorare a capacitatii de export a ramurii. Aceasta iseamna ca o parte din importurile de materiale textile a fost destinata pietei interne, care tinde sa devina mai atractiva pentru producatorii autohtoni. O alta explicatie poate fi si scaderea ofertei interne de materiale textile, preferindu-se importul si pentru productia de confectii destinate consumului intern.
Orientarea geografica a exporturilor rominesti s-a modificat substantial i ultimul deceniu: peste 60% din marfurile rominesti sunt destinate pietei Uniunii Europene, fata de aproape 30% i 1990. in compensatie, exporturile i Federatia Rusa au scazut dramatic, de la aproape 25% cit reprezentau i 1990, la 4-5% la sfirsitul perioadei analizate. De asemenea, schimburile cu tarile i tranzitie au scazut de la 15% din total, la 7-8% i prezent. Exporturile catre Statele Unite si alte tari dezvoltate si catre cele i curs de dezvoltare au ramas la fel i itreaga perioada.
L