În lunile februarie, martie și aprilie, Statul Major al Apărării a analizat desfășurarea primei serii de recrutare-selecție a soldaților profesioniști în acest an. Potrivit MApN, cei mai mulți candidați nu au trecut de evaluarea fizică.
Un sfert dintre românii care au vrut să intre în armată au picat la proba fizică. Apoi, 18% au picat la proba psihologică
În lunile februarie, martie și aprilie, Statul Major al Apărării a analizat desfășurarea primei serii de recrutare-selecție a soldaților profesioniști în acest an. Procesul este constituit, în principal, din fazele de înscriere și selecție a candidaților (întocmirea dosarelor, evaluări fizice, psihologice și medicale), respectiv de repartiție în unități a candidaților admiși.
Potrivit unui comunicat de presă al MApN, constatarea generală a fost că majoritatea candidaților nu au reușit să treacă de evaluarea fizică.
Iată principalele date ale analizei efectuate de Statul Major:
- campania de recrutare şi selecţie s-a derulat în 41 de judeţe şi în municipiul Bucureşti;
- numărul de locuri scoase la concurs: 5.093;
- numărul de candidaţi: 6.448 (dintre care fete: 20%);
- indicele de interes (raport între nr. candidaţilor şi nr. locurilor scoase la concurs): 1,3;
- proporţie candidaţi respinşi la evaluarea fizică (prima probă): 24%;
- proporţie candidaţi respinşi la evaluarea psihologică (candidaţi rămaşi după proba fizică): 18%;
- proporţie candidaţi respinşi la evaluarea medicală (candidaţi rămaşi după evaluarea psihologică): 12%;
- numărul candidaţilor admişi: 2.626;
- indicele de admitere (proporţia candidaţilor selecţionaţi din totalul candidaţilor înscrişi): 40%.
„Constatarea generală a fost că cei mai mulţi dintre candidaţi nu au reuşit să treacă de evaluarea fizică (cu sublinierea faptului că a fost prima probă a procesului de recrutare-selecţie). Nivelul de dificultate al probei este considerat ca fiind unul mediu (traseu utilitar-aplicativ, alergare de rezistenţă 2.000 m).
O persoană cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 ani, cu o dezvoltare fizică normală ar trebui să nu întâmpine dificultăţi majore pentru trecerea baremelor fizice minime obligatorii ale acestei evaluări”, a transmis MApN.
Armata României își dorește mai mulți militari
În același timp, MApN apreciază că interesul pozitiv al tinerilor pentru instituția apărării naționale indică faptul că obiectivul general de creștere a numărului de militari în Armata României este realizabil.
În acest sens, consolidarea proporției soldaților și gradaților profesioniști în structura personalului armatei rămâne un obiectiv subsidiar, care poate fi atins prin derularea unor noi serii de recrutare-selectare a soldaților profesioniști în acest an. Începerea celei de-a doua campanii de recrutare-selectare a soldaților profesioniști în Armata României este programată pentru luna mai.
MApN subliniază că, din perspectivă profesională, dorința de a face parte din armată trebuie să fie susținută și de un nivel salarial adecvat.
În acest context, se prezintă estimările veniturilor lunare posibile pentru luna mai 2024 (net: soldă și normă de hrană) ale soldaților și gradaților profesioniști, într-o simulare care ia în considerare aplicarea nivelului maxim al prevederilor OUG nr. 26/2024 și care pot fi ajustate în funcție de condițiile individuale în care se desfășoară activitatea:
- cel mai mic venit lunar net al unui soldat profesionist la momentul angajării: 4.399 lei (format din soldă lunară netă în valoare de 3.345 lei şi valoarea normei de hrană de 1.054 lei);
- cel mai mare venit lunar net al unui soldat/gradat profesionist: 5.765 lei (format din soldă lunară netă în valoare de 4.711 lei şi valoarea normei de hrană de 1.054 lei);
- media venitului lunar net al unui soldat/gradat profesionist: 5.082 lei (format din soldă lunară netă în valoare de 4.082 lei şi valoarea normei de hrană de 1.054 lei).
Drepturile care nu trebuie neglijate
Nu trebuie neglijate drepturile referitoare la:
- norma de echipare;
- indemnizațiile pentru transport;
- chirie (cu posibilitatea conversiei în rate pentru achiziționarea unei locuințe);
- detașare;
- misiune;
- rambursarea cheltuielilor de transport pentru concediul de odihnă;
- rambursarea valorii voucherelor de vacanță;
- cheltuieli pentru tratament ambulatoriu și servicii medicale;
- specifice instituțiilor din domeniul apărării naționale;
- ordinii publice și securității naționale.
De asemenea, este în curs de reglementare modalitatea de aplicare a unei creșteri a soldelor de funcție de până la 30% pentru personalul angajat în unitățile care sunt angrenate în procesul de menținere și consolidare a capacității operaționale.
„Armata rămâne unul dintre cei mai siguri angajatori din ţara noastră, stabilitatea locului de muncă în această instituţie reprezentând un argument decisiv pentru o astfel de opţiune de viaţă. Putem afirma că angajarea în armată, urmată de un comportament profesional şi moral adecvat demnităţii purtării uniformei militare, are perspectiva pensionării, respectiv a reflectării pozitive a carierei în planul dezvoltării personale şi familiale. De asemenea, solidaritatea şi coeziunea care se creează în mediul cazon se materializează pozitiv în indicatorul calităţii vieţii militarului”, a mai transmis MApN.