Totusi, exista si un rationament economic pentru a face aceste rectificari in timpul unui an fiscal. Nimeni nu poate sa estimeze perfect viitorul. In timpul anului, din mai multe motive, executia bugetara poate sa difere de cea prognozata, aprobata in Parlament. Diferente pot sa apara atat la cheltuieli dar mai ales la venituri. Astfel, venituri mai mari decat cele estimate pot sa fie distribuite catre plata datoriei publice sau cresterea unor cheltuieli publice- rectificare pozitiva. In cazul unor venituri mai mici decat cele estimate se pot lua doua deicizii: sa termini anul cu un deficit bugetar mai mare sau sa faci rectificari in timpul anului prin care reduci din cheltuieli ( rectificare negativa).
In 2016 au fost facute doua rectificari bugetare, OG nr.14/10.08.2016 si OUG nr.86/23.11.2016, ambele pozitive.
1) Rectificare bugetara OG nr.14/10.08.2016
Executia bugetara pana la acel moment nu justifica, din punctul meu de vedere, o rectificare bugetara pozitiva. Veniturile bugetului consolidat erau sub cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile fiscale pe primul semestru erau peste nivelul bugetat cu 2 puncte procentuale dar mai mici decat cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile nefiscale erau cu 9,0% sub programul de încasări aferent semestrului I și cu 6,6% mai mici comparativ cu încasările din semestrul I 2015. Performanta slaba la nivelul bugetului consolidat este rezultatul performantei foarte slabe la nivelul veniturilor nefiscale dar mai ales la capitolul “Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare” (fonduri europene).
Avand in vedere ca executia bugetara nu justifica, in opinia mea, o rectificare bugetara pozitiva guvernul a folosit un lucru pe care l-am vazut si condamnat si la alte guverne- a majorat estimarea de venituri pentru intreg anul 2016. Estimarea de venituri suplimentare se baza, totusi, la acel moment pe cateva elemente credibile : crestere economica mai mare decat estimata initial, venituri fiscale mai mari de pe urma cresterii economice mai mari.
Trebuie remarcat ca aceasta rectificare bugetara prezinta foarte clar si transparent de ce a fost necesara, “Adoptarea unor acte normative care au prevederi referitoare la majorări sau modificări salariale”. Din punct de vedere macroeconomic consider ca a fost o decizie gresita. Au fost crescute cheltuilelile permanente pe baza unor estimari de venituri mai mari in timp ce executia bugetara era sub asteptari (vezi https://florincitu.wordpress.com/2016/08/12/nimic-nu-este-gratuit-totul-are-un-cost-real-sau-de-oportunitate/ .) Astfel, poate nu in anul 2017 dar in urmatorii ani exista probabilitatea foarte mare ca o parte din aceste cheltuieli permanente sa fie taiate.
Rectificarea bugetara pozitiva OG nr.14/10.08.2016 nu se justifica, in opinia mea, daca se lua in considerare evolutia executiei bugetare pana in acel moment. Dar a fost o rectifiare bugetara facuta transparent si care a prezentat in detaliu motivele care au stat la baza cresterii cheltuielilor publice. In acelasi timp, chiar daca estimarea veniturilor pentru 2016 era opimista, avand in vederea ca mai erau 4 luni probabilitatea ca aceasta estimare sa fie realizata era relativ mare.
2) Rectificare bugetara OUG nr.86/23.11.2016
Pe 23 noiembrie 2016 guvernul a anuntat a doua rectificare bugetara pentru 2016. La fel ca si rectificarea din august 2016 si aceasta era una pozitiva in sensul ca erau crescute cheltuielile si veniturile la bugetul consolidat.
Aceasta rectificare bugerara a surprins in primul rand prin faptul ca venea cu o luna inainte de incheierea anului 2016. In acest capitol din raport ignor faptul ca a fost facuta in plina campanie electorala.
Rectificarea bugetara pozitiva din 23.11.2016 porneste de la o situatie a veniturilor bugetului general consolidat asumata de 2% sub anul precedent. La aceea data se stia deja ca la 31 Octombrie 2016 veniturile din fondurile europene erau cu 9.000 milioane mai mici fata de suma bugetata pentru 2016. Mai mult, avand in vedere ca rectificarea bugetara se face in ultimele zile ale lunii noiembrie 2016 este evident ca existau deja date pentru primele 2 saptamani ale lunii si se stia ca situatia veniturilor din fonduri UE nu se imbunatatea. Din contra.
O rectificare bugetara pozitiva inseamna ca in timpul anului guvernul creste, peste ceea ce era bugetat, cheltuielile pentru anumite ministere. Acest lucru se poate face, se justifica, doar daca exista venituri mai mari la buget. Datele arata ca veniturile la buget per total erau sub cele bugetate, in special cele de la fonduri UE. Astfel pentru a face o rectificare bugetara pozitiva era nevoie de estimari de venituri mai mari pana la sfarsitul anului.
Rectificarea bugetara pozitiva din 23 noiembrie 2016 sustine cheltuieli mai mari pe baza unor estimari de crestere a veniturilor tocmai in sectorul unde deja exista o nerealizare de 9 miliarde lei: “Principalele venituri ale bugetului de stat care se majorează în urma rectificării bugetare sunt:- sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +1.090.6 milioane lei”;. Asta insemna ca in luna decembrie 2016 veniturile din sume primite de la UE si alti donatori in contul platilor efectuate ar fi trebuit sa creasca cu 10 miliarde lei.
Estimarile de incasari vin de obicei de la ministere. Totusi, in viziunea mea, nu exista niciun scenariu in care un sector unde in primele 11 luni executia bugetara arata venituri cu 95% mici decat cele bugetate sa treaca la o executie bugetara de 110% in luna 12-a. Mai ales cand vorbim de aproximativ 11 miliarde de lei. Aceasta ipoteza pe care s-a bazat rectificarea bugetara din noiembrie 2016 trebuie explicata deoarece fara aceasta estimare de venituri mai mari la “Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare” rectificarea bugetara din nu s-ar fi putut face.
Rectificarea bugetara pozitiva OUG nr.86/23.11.2016 nu se justifica, in opinia mea, avand in vedere datele despre evolutia executiei bugetare prezentate public pana in acest moment. Fata de rectificarea bugetara din August 2016 aceasta rectificare a fost mai putin transparenta si ridica mai multe semne de intrebare. Aceste semne de intrebare apar mai ales in legatura cu estimarile de venituri fara de care aceasta a doua rectificare nu ar fi fost posibila.
