Derulat în parteneriat între ANAT și Consiliul Județean Maramureș, proiectul a culminat cu o conferință de presă organizată la Baia Mare, în data de 6 aprilie. Scopul: repunerea județului pe harta turismului național și internațional, prin ochii celor care pot face acest lucru posibil.
Maramureșul nu doar că a fost redescoperit de vizitatori, ci și reîmprospătat în percepția celor care îl cunosc deja, dar care, prin acest demers, au fost invitați să îl privească cu alți ochi, cei ai unei strategii turistice solide, coerente și ancorate în realitate.
Proiect care aduce Maramureșul în prim-planul turismului românesc
Pe parcursul a cinci zile intense, peste 40 de agenți de turism au parcurs un traseu complex prin Maramureș. Programul a fost gândit astfel încât să ofere o experiență completă: de la tradiții și gastronomie, la peisaje spectaculoase și obiective de patrimoniu. Itinerariul a inclus opriri emblematice: Mocănița de pe Valea Vaserului, Cimitirul Vesel de la Săpânța, Biserica din Budești, Memorialul Victimelor Comunismului din Sighet, dar și descoperiri mai puțin cunoscute publicului larg.
Scopul infotrip-ului a fost acela de a reconstrui o legătură autentică între destinație și cei care o promovează. Așa cum a subliniat și vice-președinta ANAT, Diana Iluț, uneori e nevoie de ochii unui vizitator pentru ca și localnicii să-și reamintească cât de valoros este locul în care trăiesc.
Un traseu concentrat de tradiții, peisaje și ospitalitate locală
În centrul discuțiilor s-a aflat nevoia de coerență și pragmatism în dezvoltarea turismului maramureșean, viziune împărtășită de toți cei implicați. Gabriel Zetea, președintele Consiliului Județean, a vorbit despre importanța unei viziuni pragmatice în turism, prin care investițiile și eforturile de promovare să se transforme în beneficii directe pentru locuitori.
„Turismul trebuie să fie o industrie profitabilă. Fiecare turist care ajunge în Maramureș trebuie să însemne un venit în plus pentru familiile de aici”, a spus acesta, subliniind că infrastructura turistică trebuie susținută nu doar prin bani publici, ci și prin parteneriate cu mediul privat.
Această abordare a fost susținută și de Gabriel Bogdan Ștețco, secretar de stat în Ministerul Economiei, care a evidențiat unicitatea regiunii și potențialul uriaș al tradițiilor vii din Maramureș, promițând totodată sprijin instituțional pentru astfel de inițiative.
În opinia sa, turismul autentic nu are nevoie doar de promovare. Acesta necesită sprijin legislativ, infrastructură și o strategie unitară la nivel național, în care autoritățile locale să fie parteneri activi.
Aceeași deschidere pragmatică s-a regăsit și în discursul prefectului județului, Florian-Valeriu Sălăjeanu, care a vorbit cu onestitate despre provocările pe care le întâmpină județul: lipsa infrastructurii, probleme de curățenie, accesibilitate, dar și atitudini care trebuie schimbate în rândul celor care activează în turism.
Cu experiență personală în domeniu, acesta a punctat că „întotdeauna e un schimb de energie între cei care vin la noi și cei care îi găzduiesc,” și că tocmai acest schimb trebuie cultivat, îmbunătățit și susținut cu politici publice realiste.
Colaborarea public-privat, cheia dezvoltării durabile în turism
Dincolo de entuziasmul proiectului, participanții au subliniat și provocările structurale care împiedică dezvoltarea turismului maramureșean la potențialul său real. Una dintre temele discutate a fost funcționarea OMD-urilor (Organizațiile de Management al Destinației), în special reorganizarea celei din Maramureș. Zetea a explicat că activitatea OMD-ului județean a fost suspendată temporar pentru a evita cheltuielile ineficiente.
Se dorește o redefinire clară a rolului organizației: ca integrator de inițiative turistice și un partener strategic al agenților economici. „E nevoie de entități care să pună la masă toți actorii din turism și să construiască politici publice reale, nu doar să consume bugete fără impact,” a afirmat acesta.
O altă problemă discutată intens a fost incertitudinea din jurul voucherelor de vacanță. Acest instrument a contribuit masiv la fiscalizarea serviciilor turistice și la creșterea gradului de ocupare. Cu toate acestea, noile reglementări și întârzierile în aplicare au generat neliniște în industrie.
Reprezentanții ANAT au atras atenția asupra lipsei de norme clare și a comunicării deficitare între ministere. Oficialii guvernamentali prezenți au transmis însă că ministerul lucrează activ pentru deblocarea mecanismului. Cât și pentru crearea unui cadru stabil, care să susțină și mai mult turismul intern.
Oportunități reale, dar și obstacole de sistem în calea unei dezvoltări sustenabile
În plus, s-a discutat despre dificultatea menținerii și promovării unor simboluri locale valoroase, precum Mocănița de pe Valea Vaserului. Aceasta se află în pericol din cauza noilor standarde impuse de Ministerul Transporturilor. Autoritățile locale au făcut apel ca acest tip de atracții să fie recunoscute ca excepții de patrimoniu și susținute corespunzător. Ele atrag anual zeci de mii de turiști, în special din străinătate, și reprezintă un venit important pentru truismul românesc.
În ansamblu, vocea comună a conferinței a fost că Maramureșul are deja ceea ce trebuie: autenticitate, peisaj, tradiție, gastronomie. Ce lipsește este o punere în valoare profesionistă, susținută de structuri funcționale, finanțare responsabilă și deschidere către parteneriate reale.
Un pas înainte pentru turismul maramureșean
Timp de câteva zile, Maramureșul a fost văzut, simțit și trăit prin ochii celor care știu cel mai bine cum să transforme o regiune într-o destinație. Infotrip-ul „Redescoperă Maramureș” a adus împreună actori-cheie și să creeze un cadru în care tradiția și inițiativa s-au întâlnit.
Evenimentul a fost descris de organizatori o primă întâlnire profesională care va consolida poziția județului pe harta turismului românesc. Maramureșul are toate ingredientele unei destinații de top: autenticitate, patrimoniu, peisaj și ospitalitate.
Provocarea care rămâne este transformarea acestui potențial într-un succes sustenabil. Cu o strategie și o rețea de parteneri implicați, visul ca Maramureșul să devină capitala turismului românesc nu e departe.
