Cele mai importante cinci biblioteci publice din România au atras, în ultimii ani, investiţii de 120 de milioane de euro în renovare şi modernizare. Viitorul nu e conceput fără cartea digitală.
Ce mai reprezintă biblioteca publică în societatea de azi? Cândva spaţii publice extrem de frecventate şi apreciate de marea masă a pasionaţilor de lectură, astăzi, aceste centre de cultură se zbat să menţină treaz interesul publicului pentru carte, într-un moment în care tihna lecturii a devenit un lux, într-o societate în care supremaţia este deţinută de televizor şi internet, care dau câştig de cauză informaţiei livrate facil, servită şi mestecată de-a gata. „Bibliotecile publice au suferit enorm după Revoluţie, trecând prin dificultăţi atât din punct de vedere financiar, cât şi al resurselor umane. Este meritul bibliotecarilor că au reuşit să ţină în viaţă biblioteca publică“, a afirmat Kelemen Hunor, ministrul culturii şi patrimoniului naţional, în cadrul unei dezbateri recente pe tema modernizării bibliotecilor publice. În prezent, în sistemul de biblioteci publice sunt angajate peste 5.000 de persoane, un număr prea mic având în vedere că alocarea trebuie să se facă, conform legii, raportat la numărul de locuitori, diferenţiat în funcţie de tipul bibliotecii. Biblioteca este încă văzută de publicul cititor exclusiv prin rolul ei cultural, consideră Doina Popa, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi a Bibliotecilor Publice (ANBPR). Ceva s-a schimbat totuşi în această privinţă, iar tendinţa devine din ce în ce mai evidentă. „Ne îndreptăm spre o bibliotecă locală care nu mai este instituţie de cultură, ci un centru de cultură, educaţie şi informare“, afimă Monica Grecu, reprezentant IREX România, organizaţie neguvernamentală susţinătoare a programului Biblionet. Finanţat de Fundaţia Bill & Melinda Gates, acest program are un buget de 26,9 milioane de euro, eşalonat pe o perioadă de cinci ani. Scopul său este să asigure accesul la informaţie prin introducerea tehnologiei moderne în 1.600 de biblioteci publice din ţară. Pentru acest obiectiv, Microsoft Corporation donează software în valoare de aproximativ 15 milioane de dolari către centrele selectate în program. Până în prezent, au beneficiat de această donaţie un număr de 235 de centre din 12 judeţe, care mai întâi au fost renovate cu fonduri de la administraţiile locale, şi apoi dotate cu calculatoare şi internet.
Investiţiile mari se numără pe degete
Finalizarea lucrărilor la Biblioteca Naţională şi „programul de digitizare a culturii“ sunt două proiecte majore ale Ministerului Culturii, susţine Kelemen Hunor. Cu excepţia Bibliotecii Naţionale, care este singura instituţie de acest tip aflată în subordinea ministerului, toate bibliotecile publice se află în subordinea administraţiilor locale. Bibliotecile centrale universitare (BCU) au beneficiat, în ultimii ani, pe lângă lucrări de refacere, de proiecte de modernizare finanţate, în principal, din fonduri bugetare. Spre exemplu, la BCU Bucureşti au fost investite 55 de milioane de lei. Corpul „Boema“- o clădire care aparţine BCU, situată în Piaţa Revoluţiei din Capitală – a fost renovat după un proiect asemănător cu cel al Bibliotecii Senatului American. Lucrările la un alt corp al BCU („Fundaţie“), în valoare de peste 39 de milioane de lei, sunt finalizate în prezent în proporţie de 95%, iar refacerea corpului „Dacia“ a necesitat fonduri de 15,7 milioane. Astfel se explică prezenţa instituţiei în Top 100 al edificiilor de profil pe plan mondial.
Statisticile sunt confuze
La finalul anului 2008, numărul total de biblioteci publice în funcţiune în România era de 2.900, în creştere cu doar 4% faţă de nivelul anului 2001. „Evoluţia numărului de biblioteci ar fi putut fi unitară dacă nu ar fi existat probleme cu resursele, cu spaţiul şi dacă s-ar fi respectat prevederile din legislaţia existentă“, afirmă Doina Popa, preşedintele ANBPR. În ce priveşte reînnoirea stocului de carte, reprezentanţii Ministerului Culturii susţin că au fost alocate în acest sens aproximativ un milion de lei în fiecare an. Pentru 2010, încă se caută soluţii de finanţare a achiziţiei de carte nouă prin intermediul Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Programul de achiziţii de cărţi şi publicaţii periodice pentru biblioteci, susţinut mulţi ani de minister, a fost întrerupt în anul 2009 din lipsă de fonduri. „Este îmbucurător faptul că se doreşte ca programul să redevină o prioritate; se pare că 2011 ar putea fi un orizont de aşteptare pentru relansarea programului“, a mai spus Popa. La rândul său, Nicolae Perpelea, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române, spune: „Oare câţi milionari români au cumpărat efectiv cărţi pentru a sponsoriza bibliotecile? Eu, spre exemplu, aş cumpăra în fiecare mall câte un spaţiu pentru săli de lectură. Sunt convins că un astfel de brand ar avea succes“. Donaţia primită de la Ministerul Culturii a constituit, de multe ori, singura sursă de înnoire anuală a colecţiilor. Totuşi, statistic, afluxul de cititori tineri în biblioteci a crescut substanţial în ultimii ani, ei reprezentând 70% din totalul abonaţilor. Preşedintele ANBPR a mai explicat că prezenţa în număr mare a tinerilor obligă bibliotecile să se preocupe de adaptarea ofertei lor la aşteptările tot mai exigente ale acestora. Analizele IREX arată că numărul de utilizatori ai bibliotecilor incluse în programul Biblionet a crescut cu circa 40%.
2.827 de biblioteci publice funcţionează, în prezent în România. Dintre acestea, 41 sunt judeţene, 60 municipale, 205 orăşeneşti şi 2.523 comunale
