Deși statul încasează tot mai puțini bani din taxele pentru exploatarea resurselor de hidrocarburi și a celor miniere, proiectul de modificare a redevențelor se tărăgănează de la o lună la alta.
Redevenţele încasate de statul român pentru exploatarea resurselor de ţiţei şi gaze naturale s-au diminuat cu 17% în primele nouă luni ale anului trecut față de aceeași perioadă din 2015. Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale remise Capital, nivelul acestora a ajuns abia la 741,5 milioane de lei.
Scăderea taxelor ce i se cuvin statului vine după o altă diminuare, de 11,7%, înregistrată în 2015 faţă de anul precedent, ceea ce face ca nivelul redevenţelor pe care le colectează statul să fie mai mici cu 30% în ultimii doi ani. Ajustarea reflectă prăbuşirea preţului la ţiţei cu 70%, 2014 -2016, pentru că redevenţele sunt legate de cotaţiile barilului de petrol. "Redevențele petroliere sunt în funcție de cantitățile extrase și de modificarea prețului de referință la țiței. Prețul de referință, calculat de ANRM, pentru țițeiul extras din România, a scăzut ca urmare a prăbușirii cotațiilor internaționale pentru țițeiurile de referință, luate în calcul la stabilirea acestuia, conform legislației în vigoare", arată reprezentanţii Agenţiei.
Potrivit datelor furnizate de ANRM, cei mai mari plătitori de redevenţe sunt companiile OMV Petrom, Romgaz, Amromco Energz, Stratum Energy şi Foraj Sonde Craiova.
În ceea ce priveşte redevenţele miniere, acestea s-au ridicat la un nivel de 156 de milioane de lei, în primele nouă luni ale anului trecut, de asemenea în scădere faţă de aceeaşi perioadă din 2015, când atingeau aproximativ 200 de milioane de lei. Aici, principalii plătitori sunt Complexul Energetic Oltenia, pentru exploatarea lignitului, S.N.AM. – pentru ape minerale, Holcim şi C.R.H. Ciment – pentru diverse tipuri de roci, şi Cupru Min -pentru minereu cuprifer. "Redevențele miniere încasate se pot schimba de la un an la altul ca efect al modificării numărului operatorilor economici care desfășoară activitate minieră și a cantităților de substanțe minerale exploatate, cât și a ponderii mari a redevențelor reprezentând datoriile societăților naționale și ale complexurilor energetice care funcționează sub autoritatea Ministerului Economiei sau la care Ministerul Energiei este acționar majoritar", precizează ANRM.
În total, în primele trei trimestre ale anului trecut, România a încasat din redevenţe aferente exploatării resurselor sale de subsol 897,5 milioane de lei (adică cât încasa, în 2015, doar pe ţiţei şi gaze), de la 1,09 miliarde de lei în 2015. ANRM estima pentru acest an încasări de 1,5 miliarde de lei, care acum par imposibile de atins, având în vedere că ultimul trimestru al lui 2016 ar trebui să aducă 600 de milioane de lei. Or, în general, veniturile din redevenţe se distribuie aproximativ egal pe trimestrele unui an, astfel încât T 4 2016 înseamnă circa 300 de milioane de lei în plus.
Pe ultima turnantă în modificarea redevenţelor
În 2017, după amânări de ani în şir, Guvernul PSD este aşteptat să modifice nivelul redevenţelor petroliere pe care statul român îl impune companiilor din domeniu. Ionuț Mișa, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, ne-a declarat, recent, că până la finele primului trimestru proiectul de act normative pentru modificarea redevențelor va fi lansat în dezbatere publică. Potrivit acestuia, preşedinţia grupului interministerial care va stabili noul nivel al taxelor a trecut de la Ministerul Finanţelor la Ministerul Economiei. În prezent, redevențele variază între 3,5% și 13,5% din valoarea producției, în funcție de mărimea zăcământului.
Sistemul redevențelor pentru petrol şi gaze este neschimbat din 2004, când a fost stabilit în vederea privatizării Petrom. Sistemul a fost prelungit de două ori, în 2014 de Guvernul Ponta şi ulterior, de facto, de Guvernul Cioloş, care nu a mai apucat să promoveze legea de modificare. Cel mai proeminent dintre producători este OMV Petrom, care extrage aproape toată producția de petrol a țării și aproape jumătate din cea de gaze naturale.
OMV a lăsat să se înţeleagă, la un moment dat, că ar putea încetini investiţiile în perimetrele din Marea Neagră, în care a descoperit zăcăminte importante de gaze naturale, dacă redevențele nu vor fi stabilite la un nivel convenabil.
17% este procentul cu care au scăzut încasările din redevențele petroliere în primele nouă luni din 2016 față de aceeași perioadă a anului precedent