Redevenţele colectate de stat de la firmele cărora le-a concesionat zăcămintele de gresie, marmură şi nisip s-au ridicat la 30 de milioane de euro, echivalentul unei clădiri de birouri. Legea minelor, care stabileşte valoarea mică a acestor redevenţe, nu va fi modificată prea curând.
Redevenţele pe care le plătesc firmele care au concesionat zăcăminte naturale aduc prea puţini bani statului român. Este o realitate recunoscută de Gheorghe Buliga, fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). „Redevenţele practicate atât pentru petrol şi gaze naturale, cât şi pentru minereuri, sunt prea mici. Am propus modificarea modului de calcul al acestora“, a declarat Buliga. Motivul? „În România, redevenţele variază în funcţie de producţia obţinută, iar cele mai multe companii sunt tentate să declare că au obţinut producţii mai mici decât în realitate, pentru a plăti mai puţin la stat“, explică fostul…
La doar câteva ore după această declaraţie pentru Capital, Buliga a aflat că premierul Tăriceanu i-a semnat eliberarea din funcţie. Încercarea de a-l contacta din nou pe Buliga, pentru a afla de ce a fost concediat, a eşuat. Omul parcă a intrat „în pământ“. Oficiali din ANRM, Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) şi biroul de presă al Guvernului au ridicat din umeri: este decizia primului-ministru.
În contractul de privatizare al Petrom, este scris negru pe alb că „statul se angajează să menţină nivelul actual al redevenţei, precum şi modalitatea de calcul al acesteia timp de zece ani“. Numeroase voci au spus că aceasta este o veritabilă „mină de aur“ pentru OMV, acţionarul majoritar de la Petrom, societate care are în concesiune 99% din zăcămintele de ţiţei din România. Potrivit legii, licenţa de exploatare petrolieră a fost acordată pe 30 de ani. Anul trecut, Petrom a raportat un profit net de 390 de milioane de euro. Cât a câştigat statul din redevenţe plătite de Petrom? „O sumă derizorie“, a apucat Gheorghe Buliga să mai spună…
Potrivit fostului şef al ANRM, nici privatizarea Romgaz nu va aduce din redevenţe prea mulţi bani la bugetul statului. Societatea de la Mediaş deţine peste 95% din acordurile totale de exploatare pentru gaze naturale. „Cred că nu trebuie scăpată posibilitatea de a modifica legea petrolului înainte de privatizarea Romgaz“, a emis o părere Gheorghe Buliga, fără să ştie că Tăriceanu îi semna eliberarea din funcţie…
Din datele furnizate de ANRM, statul român a încasat din redevenţe, în ultimii patru ani, 700 milioane de euro (mai puţin de jumătate din valoarea tranzacţiei de vânzare a companiei Petrom). Din această sumă, doar 30 de milioane de euro reprezintă redevenţele strânse de la cele 270 de firme ce deţin concesiuni asupra zăcămintelor de marmură, gresie, calcar sau nisip. Interesant este faptul că, în acelaşi timp, statul a acordat companiilor naţionale din minerit, aflate pe lista de concesionari, subvenţii în valoare de 236 de milioane de euro.
Deşi fostul şef al ANRM semnala „nivelul redus“ al redevenţelor, companiile private care deţin în concesiune zăcăminte minerale se plâng de „nivelul ridicat“. „În viziunea legiuitorului, pentru exploatarea rocilor ornamentale trebuie să se achite la bugetul de stat 10% din valoarea producţiei miniere. Este anormal, pentru că la pietrele preţioase redevenţa este de doar 2%“, afirmă Felicia Samachiza, director de marketing la Marmosim Simeria. Compania, controlată de familia primarului Capitalei, Adriean Videanu, are în concesiune de la stat 15 zăcăminte de marmură şi gresie. Anul trecut, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 8,7 milioane de euro, iar în ultimii şapte ani investiţiile realizate aici au ajuns la 61 de milioane de euro.
Cei trei giganţi ai cimentului din România, HeidelbergCement, Holcim şi Lafarge, deţin în concesiune, în total, 56 de zăcăminte de nisip, calcar, pietriş şi argilă. Conform legii minelor, plătesc o redevenţă anuală de 6% din valoarea producţiei. Piaţa cimentului este evaluată la 400 milioane de euro.
Îmbuteliatorii de apă minerală se bucură şi ei de redevenţe mici. „La un litru de apă minerală care se vinde cu 10.000 de lei vechi, redevenţa plătită este de doar 1,4 de lei vechi. Am avut o iniţiativă de majorare a redevenţei la 2 euro/1.000 litri, dar proiectul a fost respins, şi lucrurile au rămas ca până acum“, a declarat fostul preşedinte al ANRM…
Redevenţe practicate în diverse ţări europene
În Ungaria, Norvegia, Polonia sau Ucraina, nivelul redevenţei este fix la ţiţei (între 12 şi 15% din valoarea producţiei, în funcţie de ţară). În schimb, în România, Italia şi Franţa, valoarea redevenţei colectate de la companiile către care se concesionează zăcămintele variazĂ În funcŢie de valoarea producŢiei brute extrase şi ajunge până la 13,5% pentru ţiţei şi 30% la gazele naturale. În România, pentru calculul redevenţei petroliere, preţurile de referinţă care stau la baza calculului valorii brute a producţiei de petrol şi al contravalorii redevenţei petroliere se stabilesc lunar, printr-un ordin al preşedintelui ANRM. La rândul lor, preţurile de referinţă se calculează ca medie aritmetică a cotaţiilor minime şi maxime de pe piaţa mediteraneană pentru 12 săptămâni consecutive, anterioare lunii pentru care preţul este valabil, cotaţii publicate în revista „Platt’s Oilgram Price Report“.
