Guvernul reduce contribuţiile de pensii cu 1,5% din decembrie, dar le majorează cu 0,5% din ianuarie 2009. Modificarea apare, fără să fi fost anunţată, în proiectul de buget şi este motivată de constrångeri financiare.
Ultima etapă de scădere a contribuţiilor de asigurări sociale, care a fost programată pentru anul 2008, este cea mai consistentă şi va avea loc la 1 decembrie. Angajatorii vor beneficia de o reducere a contribuţiilor la pensii cu 1,5%, a contribuţiilor de şomaj cu 0,5% şi a celor de sănătate cu 0,3%.
Companiile vor plăti contribuţii de pensii reduse de 18%, doar în decembrie, pentru că, la 1 ianuarie 2009, vor avea o surpriză neplăcută: cota creşte cu 0,5%, la 18,5%. Oficiali din Ministerul Finanţelor spun că Guvernul a luat decizia de a anula o treime din această reducere, de la 1 ianuarie, din cauza constrångerilor bugetare.
Procentajul de reducere este compensat în mare măsură, precizează aceştia, de micşorarea contribuţiei de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale care, în funcţie de clasa de risc, va fi cuprinsă între 0,15 – 0,85%, în 2009, faţă de 0,4 – 2%, în prezent.
Guvernul nu a amintit nimic despre această modificare atunci cånd a prezentat bugetul, dar afirmă vehement că există bani pentru plata pensiilor. De fapt, Executivul susţine că reuşeşte o performanţa de a finanţa pensii tot mai mari, încasånd contribuţii de asigurări tot mai mici.
În 2008, scăderea cumulată medie a contribuţiilor de asigurări – pensii, şomaj, sănătate – atåt pentru angajat, cåt şi pentru angajator a fost stabilită la şase procente. În acelaşi timp, statul a cedat alte două procente către fondurile de pensii private obligatorii. Paradoxal, relaxarea fiscală nu a împiedicat Guvernul să majoreze semnificativ pensiile în ultimii doi ani. Astfel, cheltuielile bugetare cu pensiile şi asistenţa socială au urcat de la 42,7 miliarde de lei, în 2007, la 55,6 miliarde de lei, în 2008, şi vor ajunge la 65,7 miliarde de lei anul viitor.
Promisiuni fictive de relaxare
Relaxarea fiscală prin reducerea contribuţiilor va continua, dă asigurări guvernul actual. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat recent că nu mai puţin de zece procente vor fi tăiate în următorii patru ani. Ministrul finanţelor, Varujan Vosganian, a avansat chiar şi un prim termen de reducere a acestora, cu 2%, de la 1 iulie 2009. Ceea ce omit oficialii guvernamentali să spună este că această reducere nu este prevăzută de niciun act normativ în vigoare.
„CAS-ul va fi redus atåt de la angajat, cåt şi de la angajator, acum am operat numai reducerea de ansamblu şi suntem în discuţie cu Ministerul Muncii pentru a vedea care sunt capitolele de la care reducem. Structura acestei scăderi – cåt va fi pe bugetul de asigurări sociale, cåt va fi fondul de sănătate şi cåt pe bugetul de şomaj – va depinde de evoluţia economică“, a declarat Vosganian, fără a preciza cum a fost „operată“ reducerea, atåta timp cåt cotele contribuţiilor sunt cele stabilite anual în buget. Orice reducere a acestora se reflectă în colectarea bugetară şi influenţează volumul cheltuielilor. O concluzie ar fi că bugetul trebuie refăcut, cu atåt mai mult cu cåt Guvernul a luat mai multe decizii, în ultima vreme, cu impact asupra veniturilor bugetare, cum ar fi suspendarea taxei auto la maşinile noi şi a impozitului pe dobånzi pentru depozitele la termen.
Promisiuni similare fac şi alte partide în preajma alegerilor, tocmai pentru că celelalte impozite sunt deja la un nivel scăzut.
Contribuţiile de asigurări reprezintă, în medie, cumulat pentru angajat şi angajator, 39,5%. Potrivit datelor publicate de International Social Security Association, Romånia se clasează printre ţările cu cele mai ridicate contribuţii din Europa, alături de Albania, Austria, Cehia, Polonia şi Ungaria, unde cheltuielile totale cu asigurările reprezintă aproximativ jumătate din salariul brut. Din acest motiv piaţa muncii suferă distorsiuni. Rata de ocupare şi nivelurile salariilor din statistici sunt mai reduse decåt în realitate, deoarece companiile încurajează plăţile „la negru“, încercånd să evite costurile prea împovărătoare.
Reducerea contribuţiilor a fost recomandată şi de Banca Mondială, care susţine, prin programele sale, reforma administraţiei fiscale romåneşti. Instituţia financiară a arătat că impozitarea excesivă a forţei de muncă afectează întreaga economie, stimulånd evaziunea fiscală, determinånd o scădere a productivităţii muncii şi, prin urmare, a PIB.
Contribuţiile sociale au crescut, în Romånia, începånd din anii ’90, ca urmare a creşterii rapide a numărului de pensionari, în paralel cu scăderea numărului de plătitori, amplificarea şomajului şi a angajării la negru. Acestea s-au răsfrånt asupra bugetului, diminuånd veniturile şi majorånd cheltuielile. Începånd din 2005, contribuţiile au scăzut treptat de la an la an şi au coboråt de la o medie de 49,5%, în 2004, la 39,5%, nivel programat pentru 1 decembrie 2008.
0,5% este procentajul de creştere a contribuţiilor de pensii de la 1 ianuarie, după ce în decembrie acestea au scăzut cu 1,5%
