Discuția privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este una importantă atât pentru sănătatea oamenilor, cât și pentru atingerea neutralităţii climatice. Totuși, cele mai multe țări europene sunt sceptice cu privire la acest aspect.
Potrivit Reuters, Polonia, Cehia şi Ungaria şi-au exprimat scepticismul, înaintea discuţiilor programate miercuri, cu privire la noua ţintă anunţată de Comisia Europeană privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în acest deceniu, ceea ce înseamnă că vor avea loc negocieri dificile cu privire la obiectivele de mediu ale blocului comunitar, informează agerpres.
Ideea Comisiei Europeane este una credibilă. Executivul comunitar vrea ca, până la finele acestui deceniu, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% comparativ cu nivelul din 1990, o ţintă mai ambiţioasă faţă de obiectivul iniţial care prevedea o reducere cu 40%. Experţii susţin că o reducere cu 55% reprezintă nivelul minim de care este nevoie pentru a putea fi atins obiectivul pe termen lung privind atingerea neutralităţii climatice până în 2050.
Totuși, statele membre din Estul Europei se tem că vor ajunge să suporte costurile pentru această tranziţie scumpă pe care vor să o realizeze statele mai bogate din vestul şi nordul continentului. Polonia are o industrie carboniferă importantă în timp ce economiile din Cehia şi Ungaria se bazează pe activităţi manufacturiere cu un consum mare de energie.
E nevoie de unanimitate
Miniştri europeni ai Mediului se reunesc miercuri la Bruxelles pentru a discuta noua ţintă pentru 2030. Oficialii din cele trei state estice au subliniat că nu au de gând să îşi modifice poziţia. Dacă decizia va fi la lăsată la latitudinea şefilor de stat şi de guvern celor 27 de state membre, va fi nevoie de unanimitate.
„Este binecunoscut faptul că am refuzat această propunere”, a declarat un oficial ceh, adăugând că autorităţile de la Praga îşi menţin „opoziţia sceptică” faţă de ţinta de 55%.
Totodată, un oficial polonez a declarat că este nevoie de mai multe detalii cu privire la modul în care noua ţintă va afecta fiecare ţară şi sector, înainte de a se putea ajunge la un acord.
Ungaria a subliniat că orice nou obiectiv la nivelul UE ar obliga toate statele membre să îşi reducă emisiile naţionale cu cel puţin 40% până în 2030, cu penalităţi financiare pentru cei care rămân în urmă, o condiţie care nu este inclusă în propunerea Comisiei.
În replică, ministrul german al Mediului, Svenja Schulze, care va prezida discuţiile de miercuri, a recunoscut că o ţintă mai dură pentru 2030 ar reprezenta o „provocare enormă” pentru unele ţări. „Cred că sunt argumente foarte bune pentru o reducere „cu cel puţin 55%” la nivelul UE”, a declarat Svenja Schulze.
De cealaltă parte, oficiali din Suedia, Olanda, Danemarca, Spania, Austria şi Croaţia au declarat pentru Reuters să sprijină reducerea emisiilor cu cel puţin 55%.
Propunerea Comisiei Europene include o analiză amănunţită care arată că atingerea acestui obiectiv ar reprezenta o provocare semnificativă pentru toate sectoarele dar susţine că noul obiectiv poate fi atins