Măsuri de eficientizare adoptate de conducerea Senatului
Recent, conducerea Senatului României a anunțat adoptarea unor măsuri fundamentale pentru eficientizarea instituției, incluzând aprobarea unui nou stat de funcții și a unui Regulament de organizare și funcționare a serviciilor.
Mircea Abrudean, președintele interimar al Senatului, a subliniat pe rețelele sociale că reforma are ca scop reducerea cheltuielilor publice și creșterea eficienței administrației, cu un impact pozitiv asupra contribuabililor.
Astfel, numărul de posturi va scădea semnificativ, de la 796 la 618, pentru a răspunde mai bine nevoilor actuale ale instituției și pentru a se adapta realităților economice din România.
”Astăzi, conducerea Senatului a aprobat două documente esenţiale, în linie cu reorganizarea instituţiei: ştatul de funcţii şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al serviciilor Senatului. În perioada următoare vor fi organizate concursuri corecte, iar mesajul este unul clar: profesioniştii din Senat, nu puţini la număr, vor continua să muncească aici”, a scris, luni, pe Facebook, Mircea Abrudean.
Obiectivele reformei: Optimizarea structurii și responsabilizarea cheltuielilor publice
Aceste măsuri fac parte dintr-un plan mai amplu de reorganizare, care vizează nu doar optimizarea structurii Senatului, ci și responsabilizarea gestionării fondurilor publice.
Potrivit liderilor Senatului, obiectivul principal este acela de a crea o instituție mai eficientă, capabilă să răspundă mai rapid și mai bine cerințelor cetățenilor.
Controverse și critici din partea sindicatelor
Cu toate acestea, procesul de reformă nu a fost lipsit de controverse. Sindicatele care reprezintă funcționarii publici și personalul contractual din Senat au criticat decizia conducerii de a implementa noul regulament fără a consulta reprezentanții angajaților.
Acestea au semnalat faptul că, în ciuda absenței unui dialog real, conducerea Senatului a ales să pună în aplicare schimbările, susținând că instituția nu respectă procedurile legale și amână discuțiile importante despre impactul acestor măsuri.
Decizii legale pe cale de a fi analizate de instanțe
În plus, pe 25 și 27 martie, Curtea de Apel București și Curtea Constituțională urmează să analizeze legalitatea noilor măsuri, ceea ce poate deschide noi dispute între autoritățile instituționale și angajați.
Sindicaliștii acuză conducerea Senatului de „rea credință” și de faptul că refuză să aștepte deciziile instanțelor, blocând orice formă de dialog social.
”Refuzul Senatului de a aştepta aceste decizii şi de a respecta prevederile legale demonstrează reaua credinţă a conducerii şi intenţia clară de a bloca orice formă de dialog social real”, susţineau ei.
Un proiect continuat din mandatul fostului președinte al Senatului, Ilie Bolojan
Această reformă este continuarea unui proiect demarat de fostul președinte al Senatului, Ilie Bolojan, care și-a propus reducerea cheltuielilor și reorganizarea Senatului, dar care a intrat în conflict cu sindicatele pe parcursul implementării.
Documentul poate fi consultat mai jos.
Regulamentul de organizare şi funcţionare al serviciilor Senatului
