Ministrii Mihai Tanasescu, al finantelor publice, si Marian Sirbu, al muncii si solidaritatii sociale, au promovat i regim de urgenta un act normativ cu privire la reesalonarea la plata a datoriilor catre stat. Ordonanta de urgenta nr. 43/2001, publicata i Monitorul Oficial din 26 martie 2001, repune la mina ministerelor marile afaceri cu reesalonari. Anul trecut, Hotarirea Guvernului nr. 1.165/2000 instituia girul Guvernului pentru orice solicitare de reesalonare la plata a datoriilor care depa
Ministrii Mihai Tanasescu, al finantelor publice, si Marian Sirbu, al muncii si solidaritatii sociale, au promovat i regim de urgenta un act normativ cu privire la reesalonarea la plata a datoriilor catre stat. Ordonanta de urgenta nr. 43/2001, publicata i Monitorul Oficial din 26 martie 2001, repune la mina ministerelor marile afaceri cu reesalonari.
Anul trecut, Hotarirea Guvernului nr. 1.165/2000 instituia girul Guvernului pentru orice solicitare de reesalonare la plata a datoriilor care depaseau 100 miliarde lei. Hotarirea a fost luata ca urmare a scandalului declansat de volumul imens al datoriilor aminate la plata. in 1999, Finantele au acordat reesalonari i valoare de 26.521 mld. lei si cam tot atit i 1998. Firme intrate i proprietate privata, multe dintre ele producatoare de alcool sau bauturi alcoolice, au primit ilesniri la plata a datoriilor de miliarde: Moldo-Production Voluntari, Fulger Bragadiru, European Drinks Rieni, Spirt Ghidigeni.
inainte de aceasta hotarire, secretarii de stat aveau dreptul sa decida singuri asupra unor sume ce depaseau un miliard de lei. Criteriile, lasate la idemina unui singur om, erau mai mult decit discutabile. Astfel s-a facut ca o serie de societati, de stat sau private, au beneficiat de reesalonari la plata de sute de miliarde de lei, prin simpla decizie a unui functionar cu rang de secretar de stat i minister.
in scopul declarat ca „reesalonarile sa fie acordate pe principii corecte”, Ministerul Finantelor, precum si cel al Muncii si Protectiei Sociale (actualul Minister al Muncii si Solidaritatii Sociale) au renuntat anul trecut la privilegiul de a decide soarta ilesnirilor la plata, pentru sumele mai mari de 100 miliarde lei. Solicitarile de reesalonare pentru valori de peste 100 de miliarde lei intrau i analiza Guvernului si necesitau aprobarea membrilor Cabinetului. Datoriile catre bugetul de stat, catre cel al asigurarilor sociale sau catre alte fonduri se supuneau acestei reguli.
Prin Ordonanta de urgenta nr. 43/2001, initiata de actualul Minister al Finantelor Publice si de cel al Muncii si Solidaritatii Sociale, Guvernul se va pronunta numai asupra solicitarilor de reesalonare la plata a datoriilor de peste 500 miliarde lei. Sub acest cuantum, decizia revine unor comisii constituite la nivel de ministere. Experienta demonstreaza ca cele mai multe solicitari se icadreaza sub aceasta suma. E lesne de iteles ca majoritatea cererilor va ajunge la ministere.
„inlesnirile la plata se pot acorda atit iaintea iceperii executarii silite, cit si i timpul efectuarii acesteia”, mai stabileste OUG nr. 43/2001.
Pe de alta parte, au fost exclusi indicatorii economico-financiari introdusi anul trecut pentru a se stabili rentabilitatea firmei. Analiza acordarii ilesnirilor la plata se face, i conditiile stabilite de noua ordonanta, „pe baza datelor din evidenta existenta la nivelul organelor teritoriale unde contribuabilii sunt iregistrati ca platitori de impozite, taxe, contributii si alte obligatii bugetare sau a unui document de verificare itocmit la sediul social al debitorului, pe baza datelor din ultima balanta de verificare”.
Pentru acordarea ilesnirilor la plata, creditorii pot cere constituirea de garantii, i termen de 60 de zile de la data comunicarii aprobarii reesalonarilor. La nivelul institutiei catre care se iregistreaza datoria – care poate fi Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, precum si alte autoritati ale administratiei publice centrale sau locale – se constituie comisii de analiza a cererilor. Cine va forma aceste comisii si cine va stabili componenta lor nu aflam din actul aprobat de Guvern.
Beneficiarii au interzis la privatizari
Societatile care au datorii reesalonate „nu pot participa la nici o procedura de privatizare organizata de institutiile publice implicate sau de agentii de privatizare, i vederea cumpararii de actiuni la alte societati comerciale, sau la achizitionarea de alte valori mobiliare ori parti sociale, pe perioada i care beneficiaza de ilesnirile la plata acordate” – a mai stabilit Executivul.
Pentru ca solicitarea de reesalonare la plata sa fie luata i considerare, a fost introdusa anul trecut o taxa de 0,5%, care trebuia platita i avans. Actuala OUG nr. 43/2001 faciliteaza reesalonarile prin anularea acestei sume. La companiile care au depus deja cereri de reesalonari, taxa achitata i avans va compensa o suma corespunzatoare din datoria iregistrata.
Societatile de stat scoase la privatizare ramin sub patronajul Guvernului, i ceea ce priveste acordarea ilesnirilor la plata datoriilor. Pentru o astfel de companie, reesalonarea este aprobata prin hotarire de guvern, spre deosebire de firmele private. in cazul majoritatii acestora din urma, vor decide ministerele.
Executivul a lasat din mina reesalonarile (OUG nr. 43/2001)
Intra i analiza Guvernului doar restantele la plata mai mari de 500 de miliarde lei, fata de 100 miliarde lei, limita stabilita anul trecut.
Comisiile constituite la nivelul ministerelor vor decide soarta reesalonarilor pentru datoriile mai mici de 500 de miliarde lei.
Societatile cu datorii reesalonate nu au dreptul sa participe la privatizarea unor societati comerciale.
Nu se mai plateste taxa de 0,5% din valoarea datoriei pentru ca solicitarea de reesalonare sa fie analizata. Aceasta taxa a fost introdusa anul trecut, prin HG nr. 1.165/2000. Pentru cererile de ilesniri la plata deja depuse, aceasta taxa, platita anticipat, se compenseaza cu parte din obligatiile bugetare care fac obiectul solicitarii.
Guvernul decide acordarea de reesalonari i cazul societatilor scoase la privatizare sau i curs de reorganizare i vederea privatizarii.