Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, în noaptea de duminică spre luni, că Moldova s-a confruntat cu an atac fără precedent asupra libertății și democrației.
UPDATE 2. Tabăra proeuropeană a căpătat un ușor avantaj în cadrul referendumului pentru modificarea Constituției, care a avut loc duminică, concomitent cu alegerile prezidențiale.
Angelica Caraman, președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), a anunțat luni dimineață, în cadrul unui briefing de presă, că, după procesarea voturilor din 98,6% dintre cele 2.219 secții de votare, s-a constatat că 50,18% dintre cei 1.467.808 alegători care s-au prezentat la referendum au votat „Da” la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Aceasta înseamnă că 49,82% dintre votanți au optat pentru un răspuns negativ.
„Reamintim că, pentru ca referendumul republican să fie declarat valabil, la el trebuie să participe cel puţin o treime din numărul de persoane înscrise în listele electorale. Legea se consideră adoptată dacă pentru aceasta a votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. Comisia va prezenta Curţii Constituţionale un raport despre cum s-au desfăşurat alegerile. (…) În termen de zece zile, Curtea Constituţională va confirma sau va infirma rezultatele plebiscitului”, a declarat Angelica Caraman.
UPDATE. La ora 8:30, după procesarea a 98,33% dintre buletinele de vot, rezultatele arată un scor de 50,03% pentru „DA” și 49,97% pentru „NU” în privința aderării țării la Uniunea Europeană.
Republica Moldova s-a confruntat cu o fraudă fără precedent
Maia Sandu a afirmat că grupări criminale, alături de forțe străine ostile intereselor țării, ar fi atacat națiunea cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă. De asemenea, a menționat că există probe și informații care sugerează că scopul acestor grupări ar fi fost să cumpere 300.000 de voturi, dimensiunea fraudei fiind fără precedent.
„Moldova s-a confruntat azi şi în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra libertăţii şi democraţiei din ţara noastră. Grupări criminale, împreună cu forţe străine, ostile intereselor noastre, au atacat ţara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni şi propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace pentru a duce cetăţenii şi ţara noastră într-o zonă de incertitudine şi instabilitate. Avem probe şi informaţii precum că ţinta grupării criminale a fost să cumpere 300.000 de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost compromiterea unui exerciţiu democratic. Scopul lor a fost să inducă frică şi panică în societate. Nu vom renunţa să apărăm libertatea şi democraţia. Aşteptăm rezultatele finale şi vom reveni cu decizii”, a declarat aceasta.
Datele oficiale preliminare arată că, după numărarea voturilor din peste 91% dintre secțiile de votare de către Comisia Electorală Centrală, în primul tur al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a obținut sprijinul a peste 38% dintre alegători. Principalul său rival, Alexandr Stoianoglo, candidat al Partidului Socialist din Republica Moldova, a primit peste 28% din voturi.
În cadrul referendumului în care cetățenii au fost întrebați dacă susțin modificarea Constituției pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, peste 53% dintre votanți au respins această modificare, în timp ce peste 46% au fost de acord cu direcția europeană a țării, conform rezultatelor preliminare după numărarea a peste 91% din voturi.
Egalitate în referendumul proeuropean
După prelucrarea a 98,29% din totalul proceselor verbale, rezultatele referendumului proeuropean din Republica Moldova arată o situație de egalitate.
Potrivit rezultatelor parțiale, 50% dintre alegători, reprezentând 730.100 de persoane, au votat „DA” la referendum, în timp ce tot 50%, adică 730.021 de oameni, au votat „NU”.
Evoluția este remarcabilă, având în vedere că, la un moment dat, diferența dintre cei care au votat „DA” și cei care au votat „NU” era de aproximativ 10 procente în favoarea celor care au spus „NU”.
Întrebarea pusă alegătorilor la referendum a fost: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Astfel, scopul consultării populare este modificarea Constituției, iar pragul de validare, care necesită o prezență la vot de cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși, a fost atins.
O țară profund divizată
Rezultatele referendumului din Republica Moldova, organizat pentru a consulta populația cu privire la aderarea țării la Uniunea Europeană, au evidențiat o națiune profund divizată. Potrivit datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală, votul a scos la iveală diferențe semnificative între regiunile țării și diaspora. În sudul Moldovei, în Găgăuzia, 95% dintre cei 57.000 de votanți s-au opus aderării la UE, o opoziție mult mai puternică decât în Transnistria, unde 62% dintre cei 15.000 de alegători au votat împotriva acestui demers. În Transnistria, 10.000 de persoane au votat împotriva apropierii de UE, în timp ce 5.000 s-au pronunțat în favoarea aderării, notează Hotnews.ro.
În contrast, capitala Chișinău, considerată un bastion al susținătorilor președintei Maia Sandu, a înregistrat un rezultat diferit, 56% dintre alegători votând pentru aderare. Totuși, diferența a fost mai mică decât se aștepta, 44% dintre locuitori exprimându-și opoziția. În circumscripția Botanica, cea mai mare din Chișinău, referendumul a fost respins, 51,4% dintre voturi fiind împotriva aderării.
Diaspora a jucat un rol esențial în influențarea rezultatului final, reprezentând aproximativ 15% din prezența totală la vot. Aproximativ 220.000 de moldoveni din afara țării au participat la scrutin, dintre care aproape 80% au votat în favoarea aderării la UE, influențând semnificativ scorul final.
După închiderea urnelor, rezultatele parțiale arătau un avans de 100.000 de voturi în favoarea taberei „NU”, însă pe măsură ce au fost numărate voturile din diaspora, diferența s-a redus semnificativ. Potrivit rapoartelor de presă internaționale, „noaptea a început cu un avans estimat de 100.000 de voturi în favoarea taberei NU”. Până la ora 6 dimineața, numărătoarea voturilor a ajuns la un scor de 50%-50%, marcând o egalitate perfectă și subliniind diviziunile profunde din rândul cetățenilor.