Prezența la urne a depășit pragul de 30%

Bucureștenii au votat, iar referendumul convocat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a atins pragul necesar pentru validare. La ora 17:00, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că 30,03% dintre alegători, adică 536.883 de bucureșteni, s-au prezentat la urne, îndeplinind astfel condițiile legale pentru validare.

Conform datelor centralizate, 527.820 de bucureșteni au votat pe listele permanente, iar 8.136 au ales să voteze pe liste suplimentare, iar 927 prin urna mobilă. Prezența a variat semnificativ de la un sector la altul, cu Sectorul 1 având cea mai mare participare, de 32,99%, urmat de Sectorul 6 cu 32,33%. În schimb, Sectorul 3 a avut cea mai scăzută prezență, de doar 25,74%.

Referendumul a inclus trei întrebări importante pentru viitorul Capitalei:

1. ⁠Sunteţi de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului Bucureşti şi Primăriile de Sector a impozitelor pe venit şi a taxelor şi impozitelor locale colectate de la bucureşteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti? ⁠

2. Sunteţi de acord ca Primarul General al Municipiului Bucureşti să emită Autorizaţiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului?

3. Sunteţi de acord ca Primăria Municipiului Bucureşti să finanţeze şi să implementeze un program de educaţie pentru sănătate şi prevenire a consumului de droguri în toate şcolile din Bucureşti?

Acest referendum a fost un moment crucial pentru administrația locală, iar succesul său confirmă o mobilizare semnificativă a cetățenilor capitalei.

Bucureștiul a economisit milioane organizând referendumul local împreună cu alegerile prezidențiale

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a propus o soluție inovativă pentru organizarea referendumului local: utilizarea infrastructurii deja pregătite pentru alegerile naționale. Astfel, Capitala a putut economisi milioane de lei și a redus semnificativ timpul pe care alegătorii îl petrec în secțiile de votare.

Potrivit lui, organizarea referendumului în paralel cu alegerile prezidențiale a adus economii considerabile, având în vedere că un referendum separat ar putea costa între 7 și 10 milioane de lei. În plus, alegătorii au putut vota mai rapid, fără să fie nevoiți să participe la două rânduri de votare.

Pe lângă economiile financiare, referendumul a pus în lumină o problemă importantă pentru administrația locală: discrepanța dintre fondurile Primăriei Municipiului București (PMB) și atribuțiile sale, comparativ cu primăriile de sector.