Primul referendum constituțional asupra vectorului european al Republicii Moldova va fi organizat concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie.
Inițiativa lansată de Președinte la sfârșitul anului 2023 a fost preluată și pusă în practică de alte ramuri ale guvernului, fiind obținută aprobarea Curții Constituționale în luna aprilie curent. Controlând majoritatea parlamentară, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) afiliat Maiei Sandu a modificat Codul Electoral în decembrie 2023, cu 56 de voturi, pentru a face posibilă organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. În perioada 2021-2023, acest lucru nu era permis cu 60 de zile înainte sau după ziua alegerilor. Astfel, au fost create premisele politice și juridice pentru a cupla referendumul constituțional de alegerile prezidențiale.
Instituțiile statului, inclusiv Președinția, sunt deja implicate în acțiuni dedicate promovării referendumului. Acest lucru nu este interzis în mod expres de actualul Cod Electoral, care stabilește un interval de 30 de zile de la începutul campaniei electorale până la ziua alegerilor pentru toate scrutinurile, cu excepția referendumurilor. Totuși, în condițiile în care acțiunile guvernului care vizează popularizarea referendumului ajută indirect la acumularea unor puncte electorale de către Maia Sandu, autoarea referendumului. Participanții din societatea civilă, mass-media și mediul academic sunt atrași de aceste acțiuni. Practic, toți actorii care au viziuni pro-UE se simt nevoiți să promoveze referendumul, chiar dacă nu susțin neapărat realegerea lui Sandu. Dilema cu care se confruntă publicul pro-UE indecis implică costuri serioase de imagine: fie acesta susține referendumul, care îl favorizează pe actualul președinte, fie îl boicotează, dar discret, pentru a nu fi etichetați drept actori pro-ruși.
Taberele opoziției
Forțele de opoziție sunt împărțite în două tabere principale, care resping referendumul pentru că îl percep ca pe un instrument electoral menit să o propulseze pe Maia Sandu către un nou mandat. Atât opoziția parlamentară, cât și cea extraparlamentară sunt încă nehotărâte cu privire la strategia pe care o vor alege pentru a boicota cât mai eficient referendumul fie pentru că se opun vectorului european și/sau pentru a o penaliza pe Sandu.
Prima tabără a opoziției este formată din forțe politice cu aspirații pro-ruse și/sau eurosceptice, care consideră că referendumul nu respectă criteriile legale și, prin urmare, nu este legitim. Argumentul lor este legalist și constă în faptul că 50+1% din totalul votanților cu drept la sunt necesare pentru un referendum care implică elemente ale transferului suveranității Republicii Moldova către UE. Guvernarea consideră că majoritatea se va calcula din procentul celor participanți, nu al întregului număr de votanți. Validarea unui referendum constituțional necesită 33.3% din votanții înregistrați. În cifre, 33,3% ar constitui circa 913.450 de voturi, dacă s-ar calcula din numărul total de alegători înscriși pentru alegerile parlamentare anticipate din 2021 – 2.768.035. Din acest număr, doar 1.467.216 alegători au mers la vot în 2021, constituind o rată de participare de 52,3%, din care circa 212,000 de voturi au venit din diaspora.
A doua categorie de oponenți ai referendumului acționează mai subtil, fiind reprezentanți ai opoziției extraparlamentare cu opinii pro-UE. Ei nu se opun integrării europene în sine, dar critică faptul că referendumul constituțional a devenit unul dintre motoarele centrale pentru promovarea candidaturii Maiei Sandu. În acest segment al opoziției, referendumul nu reprezintă altceva decât o formă de competiție electorală neloială, de care beneficiază doar un actor politic, condițiile celorlalți candidați fiind denaturate. Deocamdată, contribuția partidelor extraparlamentare la mobilizarea voturilor în favoarea referendumului este incertă. Dacă se vor implica în promovarea referendumului, atunci vor facilita realegerea Maiei Sandu, care va menține status-quo-ul politic existent și va deveni un factor semnificativ în alegerile parlamentare din 2025. Din aceste motive, opoziția pro-UE își va lăsa alegătorii să decidă singuri, evitând astfel să fie acuzată că contribuie la agenda pro-rusă.
Soarta referendumului constituțional privind integrarea europeană va depinde de efectele concomitente ale politizării și geo-politizării acestuia. Pe de o parte, referendumul poate avea reacții negative, deoarece este văzut ca un instrument al unei anumite forțe politice cu scopul de a ajuta un candidat electoral („politizare”). Pe de altă parte, în contextul în care țara urmează să înceapă negocierile de aderare la UE (în iunie 2024), referendumul moldovenesc privind integrarea europeană devine o țintă a războiului informațional rus/pro-rus, ceea ce generează sprijin și solidaritate cu referendumul din partea actorilor europeni („geo-politizare”).
Scenariile majore legate de rezultatele referendumului constituțional vor reieși din strategiile electorale ale opoziției, dar și impactul pe care “politizarea” si „geo-politizarea” acestuia o va avea asupra comportamentului votanților, inclusiv a celor din opoziție.
Scenariul 1. Referendumul este susținut de peste 50% din toți alegătorii care au participat și la alegerile prezidențiale. Acest lucru o va ajuta pe Maia Sandu să ajungă în turul doi, cu sprijin masiv pentru referendumul pe care de facto l-a inițiat. Un astfel de rezultat va aduce beneficii și imaginii UE în Republica Moldova, devenind un argument puternic în lupta ideologică împotriva discursului eurosceptic și/sau euro-asiatic al forțelor pro-ruse.
Scenariul 2. Rezultatul referendumului este suficient pentru a fi validat, dar insuficient pentru a se bucura de o legitimitate publică incontestabilă. Dacă la referendum au participat doar 33,3% sau puțin peste 914.000 de alegători (conform estimărilor raportate pentru rata de participare la alegerile din 2021), majoritatea votând pentru schimbarea constituției, atunci acest rezultat pot afecta parțial pozițiile Maiei Sandu din turul doi. Adversar(a)ul acesteia va folosi prezența la referendum, indiferent dacă este eligibilă pentru validare, cu scopul de a critica candidatul pro-UE (Maia Sandu) pentru că promovează agenda europeană împotriva majorității populației (care nu a susținut referendumul). Altfel spus, o legitimitate redusă a referendumului o poate costa pe Maia Sandu o victorie în turul doi.
Scenariul 3. Dacă referendumul eșuează din cauza unei participări sub 33%, atunci șansele Maiei Sandu de a fi realesă sunt reduse la minimum. Pe lângă costurile politice pentru actuala guvernare, cu efecte care se vor revărsa în alegerile parlamentare din 2025, un alt perdant va fi UE. Chiar dacă eșecul referendumului se referă strict la faptul că modificarea constituției pentru a include prevederi legate de integrarea europeană va fi abandonată, forțele pro-ruse vor folosi acest eveniment pentru a promova vectorul euro-asiatic în Republica Moldova. Pierderea referendumului va alimenta polarizarea geopolitică care există deja în societatea moldovenească, unde sprijinul pentru UE fluctuează între 50% și 60%, iar cel pentru Uniunea Economică Eurasiatică între 35% și 40%.