Evolutia fireasca a Uniunii Europene catre o adancire a integrarii economice si dezvoltarea pietei unice interne au trecut pe un plan secundar discutiile pe aceasta tema. Incepand din 2004 insa, „campionii nationali”, respectiv marile companii nationale publice si private, au revenit in prim plan, guvernele a trei dintre cele mai puternice economii ale Uniunii Europene devenind extrem de preocupate de gasirea unor solutii pentru sustinerea si fidelizarea acestora. Deschiderea pietelor central si est-europene, aderarea a zece noi membri, reformele fiscale favorabile investitorilor, forta de munca relativ ieftina, au determinat migrarea marilor companii vestice. Efectele imediate dezindustrializarea, mai putini bani la bugetele publice si mai putine locuri de munca, au pus tari ca Franta, Germania si Marea Britanie in situatia de a cauta solutii, iar revenirea in actualitate a politicii de sprijinire a marilor companii nationale, cu riscul de incalcare a regulilor concurentei stabilite de UE, pare a fi una dintre acestea, cea mai facila.
CE si tarile membre nu sunt gand la gand cu bucurie
Cele trei tari se afla in contratimp cu reformele anuntate de noul comisar responsabil cu concurenta in Uniunea Europeana, Neelie Kroes. In timp ce acestea cauta noi formule de sprijinire a acestor companii, formule care fie „ocolesc” cadrul legal european, fie il ignora, comisarul a anuntat ca principala sa preocupare este determinarea statelor bogate ale UE sa renunte la atragerea investitorilor prin acordarea ajutoarelor de stat. Mai mult, ea declara ca regiunile defavorizate din aceste state nu vor mai primi sprijin in viitor si ca fondurile vor fi redirectionate catre intreprinderile mici si mijlocii, precum si catre incurajarea inovatiei si a cercetarii europene. Desi strategia noului comisar va fi cunoscuta in detaliu abia in aprilie, cand urmeaza sa fie facuta publica, declaratiile sale au starnit reactii aprinse. Comisarul GALnter Verheugen a fost primul care a afirmat raspicat ca landurile estice ale Germaniei vor fi in continuare sprijinite de stat si ca nu este nimic blamabil in a avea campioni nationali si a dori sa-i pastrezi in tara. De partea sa sunt si francezii, renumiti prin protectionismul lor. Despre posibilul deznodamant al conflictului mocnit dintre Comisie si tarile membre, Gheorghe Oprescu, expert in politici de concurenta, spune ca „este unul singur, anume respectarea directivelor europene”. Statele membre formeaza o piata unica in cadrul careia agentii economici trebuie sa aiba sanse egale, iar regulile concurentei sa fie respectate. In caz contrar, piata unica, nu mai are sens. S-ar reveni deci la pietele nationale. Daca, prin absurd, acest lucru se va intampla, Romania, viitor membru al UE, va putea acorda ajutoare de stat fara restrictii, aruncand banii in industrii altfel sortite pieirii.
Belsham: „Marea Britanie nu se pronunta impotriva reformei anuntate de comisarul Kroes”
Intervievat de revista Capital, Craig Belsham, seful Unitatii Extindere din cadrul Ministerului pentru comert si industrie al Regatului Unit al Marii Britanii, a indulcit stirile referitoare la opozitia pe care Marea Britanie ar urma sa o faca planului de reforma a ajutoarelor de stat promovat de Comisia Europeana.
Capital: Potrivit unor informatii de ultima ora, publicate de cotidianul francez Le Monde, Marea Britanie se alatura Frantei si Germaniei in ceea ce priveste pozitia fata de reformele anuntate de Comisia Europeana. Ne puteti da detalii suplimentare?
Craig Belsham: Marea Britanie, la fel ca intreaga Uniune Europeana, considera ca motorul cresterii economice il constituie sectorul intreprinderilor mici si mijlocii. Au un mare potential de inovare si de absorbire a fortei de munca. Asadar, sprijinim pozitia Comisiei Europene privitoare la redirectionarea asistentei catre acest sector.
Capital: Chiar si cu riscul privarii companiilor mari de resurse necesare dezvoltarii?
Craig Belsham: Sprijinirea sectorului IMM nu o exclude pe cea a marilor companii. Singura problema este incadrarea asistentei acordate in cadrul legal dat de directivele europene in materie de concurenta.
Afaceri Europene
· Profitand de lipsa reglementarilor in domeniu, companiile germane practica unul dintre cele mai agresive sisteme de lobby din Europa. Evenimente recente, cum sunt demisiile a doi politicieni de frunte, ca urmare a acuzatiilor din mass-media referitoare la atentiile de zeci de mii de euro pe care le-au primit din partea unor companii importante, arata ca opinia publica germana sanctioneaza moral acest obicei, chiar daca legile nu o fac. Rezultatele unui sondaj realizat de Institutul Allensbach, in colaborare cu WSJ Reasearch arata ca 75% din germani nu sunt de acord ca politicienii sa primeasca fonduri sau cadouri din partea companiilor, pentru ca astfel pierd independenta si obiectivitatea deciziilor pe care le iau. Doar 16% din cei chestionati gasesc normal obiceiul.
· In ultimul deceniu, mediul de afaceri german a avut numeroase succese practicand acest tip de lobby: fabricantii de automobile au reusit sa determine suspendarea unei prevederi legale care impozita angajatii ce foloseau masini de serviciu; colegiul medicilor si farmacistilor a obtinut amanarea unei legi care prevedea taxarea suplimentara a afacerilor; camera de comert si industrie, impreuna cu cateva mari firme, a obtinut revizuirea favorabila a regimului fiscal.
· Guvernul Greciei a gasit metoda prin care sa evite, cel putin pentru un timp, recuperarea unui ajutor de stat in valoare de 190 de milioane de euro, considerat ilegal de catre Comisia Europeana: adoptarea unei legi nationale care ridica obstacole in calea aplicarii directivelor europene. Ajutorul de stat a fost acordat in 1998 companiei aviatice Olympic Airways, cu conditia implementarii unui plan strict de restructurare si a cresterii rentabilitatii. Banii au fost incasati, restructurarea insa nu a avut loc. Patru ani mai tarziu, Comisia Europeana incerca sa determine guvernul de la Atena sa recupereze banii, dar fara rezultat. Suntem in 2005 si cu toate ca decizia Curtii Europene de Justitie este ca ajutorul de stat este ilegal, deci trebuie recuperat, Grecia nu intreprinde nici o actiune in acest sens.
· Vicepremierul Cehiei, Martin Jahn, a facut o oferta atractiva asociatiei investitorilor francezi Medef International. El a declarat recent ca desi tara sa nu se poate compara cu China sau India, in ceea ce priveste marimea pietei si costurile reduse ale fortei de munca, poate oferi totusi avantaje importante celor dispusi sa faca afaceri in Cehia. Printre aceste avantaje, el a enumerat facilitati fiscale, formalitati rapide de infiintare a firmelor, o lege a falimentului functionala, precum si reducerea impozitarii profiturilor de la 26% la 24%. Aceasta din urma masura urmeaza sa fie aplicata incepand de la 1 ianuarie 2006, data de la care guvernul ceh considera ca bugetul public este pregatit sa faca fata, intr-o prima faza, unei scaderi de venituri.
