Guvernul României va aproba în şedinţa de miercuri, proiectele de lege ale Justiţiei, respectiv proiectul de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, proiectul de lege privind organizarea judiciară şi proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Săptămâna trecută, Ministerul Justiţiei a transmis că din nicio prevedere a proiectelor de modificare a legilor Justiţiei nu reiese că „se ignoră” caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale a României.

Guvernul va aproba proiectele de lege ale Justiţiei

„În contextul avizării (favorabile, cu 13 voturi pentru la 6 împotrivă) de către Consiliul Superior al Magistraturii a proiectului Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor (294 articole),  a proiectului Legii privind organizarea judiciară (159 articole) și a proiectului Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (96 articole), în legătură cu eliminarea de către Ministerul Justiției din proiectul Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor a posibilității sancționării disciplinare a judecătorului pentru nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, în favoarea aplicării unei dispoziții obligatorii a dreptului Uniuniii Europene, au fost lansate în spațiul public o serie de acuzații la adresa inițiatorului proiectelor, în sensul că (și) din acest motiv, legile ar fi „retrograde” și că ar fi astfel încălcată sau chiar „vândută” suveranitatea națională, precizăm următoarele:

1. Din nicio prevedere a celor trei proiecte nu reiese faptul că se ignoră caracterul obligatoriu al deciziilor CCR, nicio prevedere a legii nu stipulează caracterul facultativ al acestora. Prevederile art. 147 alin.(4) din Constituție rămân neatinse. Proiectele nu reglementează raporturile dintre Constituția României și Tratatele Europene, ci au cu totul și cu totul alt scop și conținut normativ.

2.Prevederea din legea în vigoare în sensul că judecătorul ar fi pasibil de sancțiuni disciplinare în cazul nerespectării unei decizii a CCR este redundantă și lipsită de logică în raport de obligativitatea și a altor izvoare de drept. Pentru un judecător, toate izvoarele de drept cu caracter obligatoriu sunt și rămân obligatorii, iar judecătorul trebuie să aibă deplina libertate și independență în interpretarea, armonizarea, înlăturarea lor (în caz de conflict) și aplicarea lor.

Pe de altă parte, a reglementa în lege faptul că judecătorul este pasibil de sancțiune disciplinară dacă nu aplică o decizie (obligatorie) a CCR este echivalent cu reglementarea conform căreia un judecător este pasibil de sancțiune disciplinară în cazul în care nu aplică o prevedere legală (la fel de obligatorie) sau alt izvor de drept cu caracter obligatoriu (o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene sau o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu).

Or, tocmai aceasta este rațiunea construcției întregului capitol privind răspunderea disciplinară din proiectul de lege, care cuprinde nu mai puțin de 4 articole (art. 271-art. 274), particularizarea abaterii disciplinare prin referire doar la deciziile CCR ducând la o concluzie greșită și la o interpretare contrară scopului urmărit de legiuitor.

3.În legătură cu corecta interpretare a corelației dintre dreptul intern și dreptul european, prevederi clare ale Constituției României, Tratatelor Europene la care România, în mod suveran, a aderat sau a decis să ia parte, numeroase decizii ale CJUE lămuresc armonios, logic și limpede problema chiar și pentru un cititor nespecializat juridic.” a transmis Ministerul Justiției.

Alte proiecte ce urmează a fi aprobate de Guvern

Guvernul va decide, printr-o ordonanţă, modificarea anexei la OG nr. 8/2022 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică şi facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii cu privire la neplata tarifelor rutiere, astfel încât datele cuprinse în această anexă să fie în concordanţă cu noile modificări aduse prin Directiva (UE) 2022/362 asupra Directivei (UE) 2019/520.

Printr-o altă ordonanţă, Guvernul urmează să stabilească unele măsuri privind finalizarea lucrărilor de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe din cadrul Programului naţional multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe cu finanţare în perioada 2019 – 2021.

Pe agenda şedinţei figurează şi un proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Modificările avute în vedere vizează, între altele, crearea cadrului legal necesar operaţionalizării sistemului informatic de gestiune a activităţii de stare civilă (S.I.I.E.A.S.C.), cu impact asupra soluţionării cu celeritate a cererilor cetăţenilor români şi străini ale căror acte şi fapte de stare civilă sunt înregistrate în România.

Va fi aprobat şi un proiect de ordonanţă privind reglementarea unor măsuri financiare prin instituirea schemei de ajutor de minimis în vederea tranziţiei către economia circulară.

Acord între România și Turcia

Guvernul va aproba, printr-o hotărâre, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia pentru finanţarea unor proiecte în anumite domenii, semnat la Istanbul, la 31 martie 2022.

Tot prin hotărâre, Executivul va acorda ajutoare excepţionale producătorilor agricoli, crescători de animale din sectoarele suin şi avicol.

Printr-o altă hotărâre, se va aproba repartizarea la bugetul de stat, pentru exerciţiul financiar al anului 2021, sub formă de dividende, a unei cote de 50% din profitul contabil al Societăţii CUPRU MIN S.A. Abrud rămas după deducerea impozitului pe profit.

Un alt proiect de hotărâre vizează desemnarea administratorului sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

Guvernul va aproba, printr-un memorandum, semnarea convenţiei între România şi Principatul Liechtenstein pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor şi a protocolului anexă la convenţie.

Printr-un alt memorandum, Executivul va aproba încetarea valabilităţii/denunţarea unor documente de cooperare pe relaţia cu Federaţia Rusă şi Republica Belarus.