Ministerul Justiţiei se străduieşte să schimbe faţa sediilor de instanţă din România. Are bani, are disponibilitate şi câţiva ani la dispoziţie pentru a pune în practică acest proiect. Pentru început, pe 11 decembrie, va fi inaugurată noua clădire a Tribunalului Bucureşti, adică vechiul magazin „Junior“.Adio săli de judecată înghesuite, în care justiţiabilii îşi caută dreptatea suflându-şi în ceafă unul altuia, adio bănci de lemn ponosite şi aer de in
Ministerul Justiţiei se străduieşte să schimbe faţa sediilor de instanţă din România.
Are bani, are disponibilitate şi câţiva ani la dispoziţie pentru a pune în practică acest proiect. Pentru început, pe 11 decembrie, va fi inaugurată noua clădire a Tribunalului Bucureşti, adică vechiul magazin „Junior“.
Adio săli de judecată înghesuite, în care justiţiabilii îşi caută dreptatea suflându-şi în ceafă unul altuia, adio bănci de lemn ponosite şi aer de instituţie de stat care parcă nu are bani
să-şi plătească facturile! Câteva clădiri care adăpostesc instanţe au fost deja renovate ori chiar ridicate de la zero. Este rândul altor 25 de imobile din ţară, care, până în 2011, cu ajutor de la Banca Mondială, vor fi primenite în aşa fel încât să arate asemănător celor din statele Uniunii Europene.
Un pas important, al doilea în acest an după darea în folosinţă a Palatului de Justiţie – consolidat şi renovat, este inaugurarea sediului Tribunalului Bucureşti. De câteva săptămâni încoace, termenele de judecată la Tribunal se dau în noua clădire. Inaugurarea imensei construcţii de pe Bd. Unirii, în care va funcţiona şi Judecătoria sectorului 2, a fost anunţată pentru 11 decembrie. Pentru transformarea fostului magazin „Junior“ în clădire a Justiţiei s-a muncit aproximativ şase ani. În mod normal, lucrarea avea termen de predare în vara lui 2003, dar lipsa fondurilor a împins data finalizării construcţiei până acum. Din „magazinul oglinzilor“, cum era denumit „Juniorul“, dat în folosinţă în 1987, a rămas doar scheletul.
Au mai fost păstrate atriumul, devenit acum „sala paşilor pierduţi“, holurile şi scările. În rest, totul s-a transformat pentru că, în primul rând, construcţia trebuia consolidată. În sediul nou, care are 27.000 de metri pătraţi desfăşuraţi, vor munci 630 de oameni.
În subsolul clădirii, compartimentat pe două niveluri, care se întind pe o suprafaţă mai mare decât construcţia supraterană, se găsesc acum aresturile celor două instanţe, împărţite în funcţie de sex şi vârstă. Celulele vor avea grupuri sanitare proprii şi instalaţie de climatizare. Tot acolo se găsesc spaţii pentru grefă şi pază, arhivele, parcarea subterană, spaţii tehnice, alte spaţii destinate jandarmeriei şi managementului clădirii.
Banii ajung pentru 54% din investiţiile necesare
Parterul este şi ultimul „bastion“ al fostului „Junior“. Înainte de închidere, numai aici mai erau magazine, restul clădirii fiind nefolosit. Acum, aici se află zona serviciilor de lucru cu publicul, arhivele curente, registraturile, biroul judecătorului de serviciu şi locuri speciale pentru procurori şi avocaţi. La etajele unu şi doi sunt 26 de săli de judecată şi camerele de deliberare, precum şi birourile judecătorilor. Cert este că justiţiabilul nu se va mai întâlni cu judecătorul decât în sala în care există intrări separate pentru public şi magistraţi. Ultimele trei etaje sunt destinate personalului tribunalului instanţei, iar accesul cetăţenilor este restricţionat. Simpla mutare a Tribunalului în casă nou a costat aproximativ 145.000 de lei.
Condiţiile în care se va împărţi dreptatea în Tribunalul Bucureşti şi la Judecătoria sectorului 2 se schimbă deci radical. Vor fi două instanţe cu dotări de inspiraţie vestică.
Planurile Ministerului Justiţiei nu se opresc aici. Nu mai puţin de 25 de sedii din ţară vor suferi transformări importante. Cinci dintre clădiri vor fi construite din temelie, celelalte urmând să fie consolidate ori doar renovate. Reprezentanţii ministerului spun că s-a făcut o evaluare şi că au fost selectate instanţele care au nevoie urgentă de reabilitare. S-a ţinut cont de starea tehnică a clădirilor, de rezistenţa acestora la cutremur, de volumul de activitate la nivelul instanţelor judecătoreşti, de numărul de judecători şi de distribuţia geografică.
Majoritatea clădirilor selectate sunt foarte vechi. Unele au o vârstă care se numără în secole. Altele se află, ca în cazul Judecătoriei Orşova, din judeţul Mehedinţi, în acelaşi sediu cu alte instituţii ale statului.
Banii vin ca urmare a unui acord de împrumut între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Din cele 110 milioane alocate proiectului, 65,9 milioane vor fi cheltuite pe lucrări civile, 26,6 pentru bunuri, inclusiv furnizarea şi instalarea sistemelor informatice, 9,9 milioane pentru servicii de consultanţă şi audit, 5,75 milioane pentru servicii de supraveghere a proiectării şi construirii, 1,4 milioane pentru pregătire şi vizite de studiu. Aproximativ 2,5 milioane au rămas nealocate.
Lista instanţelor care vor fi renovate În următorii cinci ani
Judecătoria Horezu (jud. Vâlcea), Tribunalul Baia Mare (jud. Maramureş), Tribunalul Suceava, Tribunalul Tulcea, Judecătoria Vişeul de Sus (jud. Maramureş), Judecătoria Costeşti (jud. Argeş), Judecătoria Vatra Dornei (jud. Maramureş), Judecătoria Blaj (jud. Alba), Judecătoria Orşova (jud. Mehedinţi), Palatul de Justiţie Iaşi, Judecătoria Turda (jud. Cluj), Judecătoria Sălişte (jud. Sibiu), Judecătoria Agnita (jud. Sibiu), Curtea de Apel Piteşti (jud. Argeş), Tribunalul Argeş, Tribunalul Sibiu, Judecătoria Bolintin Vale (jud. Gorj), Tribunalul Buzău, Palatul Justiţiei Oradea (jud. Bihor), Judecătoria Slobozia (jud. Ialomiţa), Judecătoria Câmpina (jud. Prahova) şi tribunalele Cluj, Prahova şi Dolj.
Istoricul clădirii Tribunalului Bucureşti
Bulevardul Unirii nr. 37, sector 3, Bucureşti. Aceasta este noua adresă a Tribunalului Bucureşti şi a Judecătoriei sectorului 2 şi totodată sunt vechile coordonate ale complexului „Junior“. Magazinul inaugurat în 1987 a avut viaţă scurtă. După cinci ani în care puţini bucureşteni i-au trecut pragul, magazinul a fost închis. Clădirea a rămas în paragină, iar în 1999, printr-o hotărâre de guvern, a devenit imobil de utilitate publică şi interes naţional. Mai multe instituţii şi-au încercat norocul sperând să pună mâna pe construcţie. În final, aceasta a revenit Ministerului Justiţiei. A existat iniţial varianta mutării aici a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Reprezentanţii acesteia au refuzat însă pe motiv că nu ar fi fost singura instituţie din clădire. Aşa s-a stabilit ca noua construcţie să găzduiască Tribunalul şi Judecătoria sectorului 2.
Între timp, s-a reuşit renovarea vechiului Palat de Justiţie, cel aflat pe cheiul Dâmboviţei, care a fost inaugurat în 1895 şi care, înainte de începerea lucrărilor de consolidare, era într-o stare jalnică.
Suma investită, „la secret“
Din motive care sunt dincolo de înţelegerea noastră, reprezentanţii Ministerului Justiţiei nu ne-au pus la dispoziţie, în ciuda insistenţelor noastre, suma de bani cheltuită pentru transformarea clădirii din Bd-ul Unirii din sediu de magazin universal în cel al Tribunalului Bucureşti şi al Judecătoriei sectorului 2. Nu am primit nici un răspuns şi nici o explicaţie în acest sens.