obligatoriu doar pentru noii angajati mai tineri de 35 de ani.Acestea sunt doar cateva dintre limitarile pe care proiectul legii fondurilor de pensii administrate privat, in forma adoptata saptamana trecuta de deputati, le impune in reforma pensiilor. Actul normativ mai restrange la 2% cota din salariul brut care poate fi transferata in primul an (2008) catre fondurile private (din cele 9,5 procente platite in prezent de angajati la sistemul public de pensii). Chiar si dupa opt ani, cota contributiilor nu va depasi 6%, in conditiile in care pasul anual de crestere va fi de numai 0,5%. Asociatia Pensiilor Administrate Privat (APAPR) a transmis deja obiectii, iar Junior Chamber International (JCI) Romania – Consiliul Economic se pregateste sa o faca in zilele urmatoare.Intr-un comunicat recent, APAPR a aratat ca piata potentiala este astfel drastic limitata, iar marile companii financiare isi pot pierde interesul de a concura pentru cateva sute de mii de clienti si fonduri reduse. Cu atat mai mult cu cat cerintele de capital impuse viitorilor administratori de fonduri – minimum cinci milioane de euro (nivel redus totusi de la 20 de milioane initial si apoi zece milioane) sunt considerate ridicate, iar comisioanele ce pot fi percepute dezavantajoase. „Apare pericolul unor administrari neprofesioniste, care, dupa multiplele scandaluri inregistrate in ultimul deceniu, ar compromite definitiv ideea de fond de investitii”, spune Radu Limpede, analist economic si membru JCI. Un studiu JCI estimeaza numarul potentialilor clienti ai fondurilor private la 400.000 – 450.000 in primul an, in conditiile in care se mentin limitele din actuala varianta a proiectului de lege. Mai generoase, previziunile sustinatorilor actului normativ din Guvern si Parlament anticipeaza contributii de circa 700.000 de persoane in primul an, insa numarul este oricum foarte mic.Potrivit estimarilor JCI, in varianta aprobata de deputati, numarul contributorilor la fondurile private va creste in opt ani de la 400.000 la 3,9 milioane, iar activele, de la 20 de milioane de euro la 3,8 miliarde de euro. „O capitalizare de numai 4 – 4,5% din PIB in 2016 este mult prea redusa pentru o veritabila reforma a pensiilor”, spune Limpede. Prin comparatie, Polonia va avea in 2005 pensii private cu o capitalizare de 13-14% din PIB, la numai sase ani de la reformarea sistemului. Daca obligatia participarii la fondurile private va fi extinsa la toate persoanele sub 35 de ani, iar transferul facultativ al contributiilor va fi permis tuturor celorlalti (nu doar persoanelor sub 45 de ani), numarul de contributori ar depasi sase milioane dupa opt ani, iar capitalizarea fondurilor ar ajunge la noua miliarde de euro (10% din PIB). Un rezultat si mai bun – active financiare de 13% din PIB – s-ar obtine daca ritmul de crestere al cotei ce poate fi transferata catre fondurile private ar fi accelerat: 0,75% pe an in loc de 0,5%, astfel incat sa se ajunga in 2016 la 8% din salariul brut.Dezinteresul marilor companii financiare si subcapitalizarea fondurilor nu sunt cele mai mari riscuri pe care le presupune reforma amanata si in pasi mici. Principalul risc exista pentru pensionarii viitori. Cu cat se amana mai mult trecerea catre sistemul privat, cu atat criza celui public se va agrava. Cu cat sunt mai mici contributiile ce pot fi transferate catre fonduri (unde banii sunt administrati in conturi separate, nu dupa principiul solidaritatii intre generatii), cu atat pensia la care putem spera in viitor va fi mai mica. Evolutiile demografice fac perspectiva si mai sumbra. In 2002, varsta medie a populatiei era de 36,3 ani, cu 4,7 ani mai mare decat in 1997, iar fenomenul de imbatranire continua. Un angajat sustine astazi 1,5 pensionari. Raportul este unul dintre cele mai dezastruoase din Europa si explica in parte de ce principiul generos al solidaritatii intre generatii nu mai poate oferi pensii mai mari de 40 de euro lunar.

Cati bani pot strange la fondurile de pensii
· Scenariul 1: 3,8 miliarde de euro dupa opt ani (4,3% din PIB). Este valabil pentru nivelul contributiilor aprobat in Parlament (2% din salariul brut in primul an, crescand anual cu 0,5%, pana la 6% dupa opt ani), contributii obligatorii doar pentru noii angajati sub 35 de ani si facultativ pana la 45 de ani. Simularea, realizata de JCI Consiliul de Politici Economice, porneste de la o ipoteza optimista: salariile vor creste cu 8,5% anual, numarul contribuabililor cu 34% anual, iar activele capitalizate, cu 8% pe an. In sistem intra in primul an 300.000 de salariati obligatoriu si 100.000 facultativ.
· Scenariul 2: 9 miliarde de euro dupa opt ani (10% din PIB). Valabil pentru aceleasi cote de contributii, dar obligatorii pentru toti tinerii sub 35 de ani si facultative pentru ceilalti. In sistem pot intra 2,8 milioane de contribuabili inca din primul an, iar dupa opt ani vor fi peste 6 milioane.
· Scenariul 3: 11,6 miliarde de euro (13% din PIB). Similar scenariului doi, dar cu un ritm accelerat de crestere a contributiilor: cu 0,75% in fiecare an, de la 2% in primul an, la 8% din salariul brut dupa opt ani.