Se poate spune cu certitudine că sistemul de stat nu va mai putea asigura mult timp acoperirea serviciilor medicale în condiţiile actuale, ţinând cont de numărul de beneficiari în creştere şi de numărul de contributori în scădere. Reuşita unei reforme în acest sistem va putea fi realizată doar cu implicarea tuturor factorilor participanţi - cadre medicale, farmacişti, producători de medicamente, prestatori de servicii medicale, asiguratori, CNAS şi MS.
"Odată ce reforma în domeniul sănătăţii va fi demarată, va dura cel puţin şapte sau opt ani. Trebuie modificată legislaţia actuală şi elaborate norme de aplicare după care va urma şi o perioadă de perfecţionare a sistemului, la fel cum s-a întâmplat sau se întâmplă în celelalte ţări europene", a declarat, pentru capital.ro, directorul general adjunct al Eureko, Carmen Radu.
Potrivit acesteia este necesară o strategie clară pe termen mediu şi lung privind următorii paşi necesari dezvoltării şi implementării unei reforme complete în domeniul sănătăţii care să includă şi atragerea de fonduri suplimentare de la asigurătorii privaţi.
Efectul pozitiv al introducerii mecanismului de coplată va rezulta doar dacă se vor implementa măsuri adiacente, cum ar fi: definirea valorii pachetelor de servicii incluse în asigurarea obligatorie, suportate total sau parţial de către stat, definirea şi implementarea cu prioritate a ghidurilor medicale şi protocoalelor terapeutice pentru acoperirile pachetului de servicii medicale de bază, conţinut de asigurarea de sănătate obligatorie, precum şi stabilirea stabilirea unor preţuri de referinţă pentru servicii medicale şi tratamente, altele decât cele incluse în pachetul de bază.
"În cazul în care introducerea sistemului de coplată nu se va face în paralel cu definirea pachetului de servicii incluse în asigurarea obligatorie, nu cred că asigurătorii privaţi vor dezvolta produse speciale pentru serviciile medicale acoperite prin coplată ţinând cont de valoarea maximă a sumei anuala de doar 600 de RON/client. Ţinând cont că proiectul privind introducerea coplăţii este în dezbatere publică este prematur să facem estimări în această direcţie", a spus directorul general adjunct al Eureko.
De asemenea, Carmen Radu consideră că introducerea coplăţii ar putea avea ca efect şi migrarea a tot mai multor pacienţi de la stat către clinicile private care au semnate contracte de prestare a serviciilor medicale, inclusiv pentru coplăţi, cu CNAS. Coplata va reprezenta contribuţia personală la plata unor servicii medicale în momentul utilizării efective a acestora. Aceşti bani ar urmă să rămână la furnizorul de servicii medicale pentru îmbunătăţirea calităţii acestor servicii.
La momentul utilizării serviciului medical, pacientul va semna un tichet care va fi dovadă plăţii. Când se vor cumula plăţi în valoare de 600 RON/persoană/an, pacientul ar urma să se adreseze casei de asigurări judeţene care îi va elibera o adeverinţă ce îl va scuti de alte coplăţi pentru restul anului.
"Considerăm că fondurile care ar urma să fie atrase prin noul sistem, nu vor fi suficiente pentru a acoperi deficitul bugetului asigurărilor sociale de sănătate ţinând cont că aproximativ 9,4 milioane de persoane vor fi scutite de achitarea coplăţii", este de părere reprezentantul Eureko.
Abonamente vs. Asigurări medicale
"Se propune în proiect ca persoanele juridice să poată acoperi pentru salariaţi cheltuielile cu coplată în limita a 600 RON/an. Considerăm că această facilitate va defavoriza achiziţia asigurărilor voluntare de sănătate de către angajatori deoarece se menţionează că aceste asigurări vor fi deductibile conform prevederilor din legislaţia financiar-fiscală", a subliniat Carmen Radu.
În acest moment, plata primelor de asigurare pentru salariaţii proprii este considerată avantaj de natură salarială conform prevederilor actuale din Codul Fiscal. Deşi pentru angajator aceste prime sunt deductibile (maximum 250 Euro/an/persoană), în realitate valoarea primelor se adaugă la salariul brut lunar al angajatului şi se plătesc contribuţii sociale atât de către angajator, cât şi de către angajat calculate la salariul astfel majorat.
Potrivit directorul general adjunct al Eureko, în continuare există o concurenţă incorectă din punctul de vedere al deductibilităţii fiscale în ceea ce priveşte abonamentele oferite de către furnizorii de servicii medicale care includ, pe lângă servicii medicale similare cu cele oferite prin asigurările de sănătate, şi medicina muncii şi care nu sunt considerate avantaje de natură salarială, contravaloarea acestora fiind astfel deductibilă integral.
În ceea ce priveşte tratamentul fiscal la nivel individual, în proiect se menţionează că sumele plătite de asiguratul din sistemul naţional de asigurări reprezentând coplată sunt asimilate primelor de asigurare de sănătate şi sunt deductibile conform legislaţiei financiar-fiscale.
În cazul persoanelor care au venituri doar din salarii şi care în mod normal nu depun declaraţii privind venitul global, această prevedere nu face decât să îi oblige, în cazul în care vor să beneficieze de această facilitate, să depună declaraţia anuală privind venitul global, deoarece numai astfel ar urma să li se returneze de către stat o parte din impozitul pe salarii aferent coplăţilor.
Scenarii posibile
“Din păcate, nu există o propunere concretă de reformare a sistemului de sănătate. Şi în lipsa unor planuri concrete, tot ceea ce putem face este să realizăm câteva scenarii. Însă guvernul va trebui să aleagă acel model optim, adaptat condiţiilor economico-sociale din România”, a mai spus Carmen Radu.
Un prim scenariu este acela în care statul va acoperi întreg pachetul de bază de servicii medicale (care nu este încă definit – ar trebui să fie în concordanţă cu resursele financiare alocate pentru bugetul asigurărilor sociale de sănătate). Acest sistem ar însemna, însă, o paletă de acoperiri mult mai mică decât cea existentă şi, implicit, reducerea contribuţiilor plătite acum către sistem de către angajat şi angajator. Toate serviciile medicale din pachetul de bază ar trebui să fie oferite atât de instituţiile medicale de stat cât şi private la preţuri de referinţă stabilite prin lege.
Într-un asemenea scenariu, asigurătorii ar acoperi restul serviciilor medicale prin asigurările de sănătate complementare şi suplimentare încasând primele de asigurare aferente şi decontandu-se direct cu prestatorii de servicii medicale.
Un al doilea scenariu este cel în care statul ar acoperi doar o parte din pachetul de bază de servicii medicale. Asigurătorii ar trebui să acopere restul serviciilor medicale din pachetul de bază şi, implicit, o parte din actuala contribuţie va fi redirecţionată către aceştia după modelul pilonului 2 din sistemul de pensii. De asemenea, aceştia ar trebui să asigure şi restul serviciilor medicale prin asigurările de sănătate complementare şi suplimentare încasând primele de asigurare aferente.
Scenariul cel mai eficient probabil, dar şi cel mai radical, este acela în care statul nu va acoperi decât persoanele care nu au nici o sursă de venit, iar asigurătorii vor acoperi integral şi pachetul de bază. În cazul în care s-ar liberaliza complet pachetul de bază contribuţia de asigurări sociale de sănătate ar deveni o primă de asigurare (calculată de asiguratori pe bază unor principii actuariale şi agreată cu CNAS / MS) care ar trebui să fie cam aceeaşi indiferent de asigurător şi ar trebui să fie plătită de toţi cei care au venituri, cu anumite subvenţii de la stat pentru cei cu venituri foarte mici.
La această asigurare obligatorie de bază s-ar adaugă asigurările complementare şi respectiv suplimentare (prime suplimentare) în funcţie de cerinţele şi posibilităţile financiare ale clientului. Decontarea serviciilor medicale s-ar face direct între asigurator şi prestatorii de servicii medicale de stat sau privaţi.