Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă și avocatul Costel Gâlcă au organizat luni, 17 martie, conferința „Sisteme de pensii în schimbare: răspunsuri la crizele demografice şi economice”. Evenimentul a abordat o serie de probleme actuale, dar și subiecte critice pentru viitoarele generații de pensionari. 

„Astăzi, ne aflăm într-un moment-cheie al unei dezbateri esențiale pentru viitorul României: reforma sistemului de pensii într-un context de criză demografică profundă. Îmbătrânirea populației nu mai este o prognoză îndepărtată, ci o realitate cu impact direct asupra sustenabilității economice, a echilibrului dintre generații și a calității vieții seniorilor. În fața acestui context, avem două opțiuni: fie să privim îmbătrânirea ca pe o povară, fie să o transformăm într-o oportunitate. Alegerea este a noastră, iar soluția stă în promovarea îmbătrânirii active. Un concept care nu doar că prelungește viața profesională și implicarea socială a seniorilor, dar contribuie și la menținerea unui sistem de pensii echitabil și sustenabil”, a declarat Alexandra Dobre, fondatorul Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă. 

Potrivit acesteia, reforma pensiilor nu poate fi separată de realitățile demografice. „Într-o Românie în care raportul dintre populația activă și pensionari se modifică accelerat, avem nevoie de politici care să încurajeze munca la vârste înaintate, digitalizarea accesului la servicii pentru seniori și integrarea acestora în economie prin forme flexibile de muncă. (…) Nu ne dorim soluții pe termen scurt, ci reforme care să răspundă provocărilor viitorului, asigurând dreptate între generații și stabilitate economică”, a mai precizat Alexandra Dobre.

Reforme digitale vs soluții tradiționale

Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii Publice, a făcut o serie de precizări pe subiectul reformei sistemului de pensii. „Tendința în Europa este de schimbare a acestor sisteme de securitate socială. Acest lucru nu îl putem sări nici noi –  suntem parte integrantă a Uniunii Europene. Și, dacă observați, aceste sisteme de pensii au niște condiții de eligibilitate mult mai stricte. Mă refer aici, în principal, la vârsta de pensionare. Care trebuie corelată cu speranța de viață pentru a asigura sustenabilitatea sistemelor de pensii pe termen mediu și lung. (…) Dacă mergem și ne uităm pe media stagiilor de cotizare din UE, acolo oamenii lucrează de la 40 de ani în sus.” Iar potrivit președintelui CNPP, prin noua lege a pensiilor se urmărește încurajarea contributivității.

Daniel Baciu a evidențiat și sprijinul oferit de PNRR pe partea de digitalizare, eficiență operațională și servicii electronice avansate pentru sistemul național de pensii. „Practic, în 2026, undeva în toamnă, lucrurile se vor schimba radical. Atunci avem termenul limită de implementare a tuturor acestor reforme”, a mai declarat Baciu.

În acest context, Liana Tudorache, prodecan, Colegiul Consilierilor Juridici București, a evidențiat faptul că reforma sistemului de pensii nu poate fi realizată în mod unilateral. „România, la fel ca multe țări europene, se confruntă cu un proces accelerat de îmbătrânire a populației. Conform estimărilor, în următoarele decenii, numărul persoanelor pensionate va continua să crească, în timp ce baza de contribuabili activi se va reduce semnificativ. Acest fenomen pune o presiune considerabilă pe bugetul public și generează o întrebare fundamentală: Cum putem menține echilibrul între contribuțiile colectate și beneficiile oferite, fără a compromite solidaritatea între generații? (…) În acest context, devine evident că soluțiile tradiționale nu mai sunt suficiente.”

Provocări actuale și viitoare

O perspectivă complementară asupra sistemului de pensii din România a prezentat Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa”. „Mecanismele de pensii fac parte din sistemul de contract social între stat și cetățean. Și de multe ori se uită responsabilitatea socială a statului în raport cu cetățeanul. Aceasta este legată de obligația statului de a prevedea o garantare a unei vieți decente. Cu anumite servicii de utilitate publică și interes general, care sunt garantate, de obicei, prin prevederile constituționale”, a explicat Hossu.

Din perspectiva sa, mecanismul de pensii prezintă o serie de imperfecțiuni. „În 2001, contribuția pentru asigurări sociale, pentru Pilonul I de pensii, era de 35% – contribuția lucrătorului plus cea a angajatorului. Astăzi avem numai 25%, care este plătită numai de către angajat. Scăzând cu mai mult de o treime resursele financiare, ne mirăm de ce Pilonul I de pensii nu funcționează ca atare?”, a subliniat președintele CNS „Cartel Alfa”.

Și Sergiu Manea, președintele executiv al BCR, a evidențiat provocările cu care se va confrunta sistemul de pensii în timp. „Criza demografică ne aduce din ce în ce mai aproape, în următorii 30 până la 50 de ani, de un moment foarte dificil pentru sistemele de pensii din Europa. Iar aici mă refer, în principal, la Pilonul I. În care, practic, cei care muncesc plătesc pensiile celor care au muncit. Probabil că în 20 până la 30 de ani, deficitul fondului de pensii din Pilonul I va ajunge puțin peste 5% din PIB. (…) Lucrurile arată destul de dificil de administrat. Vorbim de un om care odată ieșit la pensie va trebui să se mulțumească cu ceva între jumătate sau un sfert din ultimul salariu.”

Soluții validate deja

O posibilă soluție, funcțională deja, o pot reprezenta sistemele de pensii neintegrate, cum sunt cele ale avocaților și notarilor publici.

„În prezent, în România sunt aproximativ 24.000 de avocați cu drept de exercitare a profesiei și până la 30.000 de avocați care sunt incompatibili. Toți însă sunt asigurați ai sistemului de pensii ai avocaților”, a precizat Mihăiță Bubatu, președintele Casei de Asigurări a Avocaților din România.

Potrivit acestuia, sistemul este unul solid în prezent, dar și raportat la evoluțiile viitoare. „Rata de finanțare a sistemului nostru este în prezent undeva în jur de 95%. An de an avem grijă să verificăm sustenabilitatea sistemului prin rapoarte care ne permit să luăm acele măsuri ce sunt necesare pentru a ține echilibrul”, a explicat președintele Casei de Asigurări a Avocaților.

Sistemul nu este însă unul perfect și are loc de îmbunătățiri, a evidențiat avocata Cornelia Lalu, consilier în cadrul Consiliului Baroului București. Aceasta a subliniat necesitatea dezvoltării componentei de protecție socială și a stabilității acestuia. Modelul este validat nu doar în România, ci și în străinătate. Fapt confirmat de avocata Monica Marinescu, Studio Legale, care a prezentat cum funcționează un astfel de sistem în Italia.

Un eveniment inovator

În cadrul conferinței „Sisteme de pensii în schimbare: răspunsuri la crizele demografice şi economice” a fost abordat și subiectul pensiilor speciale, dar și numeroase alte teme importante legate de reziliența sistemului public de pensii. Evenimentul organizat de Institutul Român de Îmbătrânire Activă și de Avocat Costel Gîlcă – Conferințe de Dreptul Muncii a adus o abordare inovatoare, care s-a remarcat prin analizele detaliate ale sistemului de pensii din România, pe toți cei patru piloni ai săi, realizate de specialiști din mai multe domenii, care au prezentat nu doar provocările cu care se confruntă acesta, ci și soluții concrete.

„Vă mulţumim dumneavoastră, publicului, seniorilor şi invitaţilor noştri speciali pentru prezenţa la această conferinţă pe care am iniţiat-o şi am organizat-o împreună cu Alexandra Dobre. Este un eveniment al cărui concept prezintă şi explică pentru prima dată în România sistemul de pensii în integralitatea lui. Trebuie să ştiţi că, în realitate, arhitectura sistemului de pensii este mult mai complicată, de aceea m-am gândit ca eu, Costel Gâlcă, avocat, specializat în Dreptul Muncii, să organizez o conferinţă pe această temă. Aşa încât, împreună cu Alexandra Dobre, am reuşit să realizăm acest minunat eveniment care are ca invitaţi oameni frumoşi, profesionişti şi specialişti de prestigiu. Le mulțumesc pentru colaborare şi mulțumesc Colegiului Consilierilor Juridici București pentru susţinerea acordată”, a declarat avocat Costel Gîlcă – Conferinţe de Dreptul Muncii.