Reforme structurale ale statului și măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar, concomitent cu cele pentru stimularea creșterii economice. Așa arăta, la nivel declarativ, planul pe care Guvernul l-a gândit pentru ca România să supraviețuiască crizei economice. Din start, era prea mult optimism: să îți propui, în plină recesiune, să reduci deficitul bugetar și, în același timp, să ai creștere economică e cam dificil pentru un cabinet destul de „subțire“ pe economie. Prin urmare, nu a ieșit chiar cum trebuia, iar Guvernul a fost nevoit să treacă cea mai mare parte a prețului crizei în contul sectorului privat. Cel mai bun exemplu, numărul foarte mare al falimentelor.
„În 2010, un număr total de 21.692 de companii se aflau în diverse stadii ale procedurii de insolvență. Numărul a crescut cu 17,76% față de 2009, când se înregistrau 18.421 de dosare de insolvență“, spune Cristian Ionescu, country manager Coface pentru România. „Sunt multe măsuri care au afec­tat ­mediul privat, începând cu impozitul minim și terminând cu mărirea TVA, aceasta ca efect negativ indirect, din cauza scăderii consumului net“, spune omul de afaceri Marius Ghenea.
Impozitul minim, înființat în mai 2009  și eliminat în octombrie 2010, s-a făcut vinovat de dispariția a peste 100.000 de firme, în timp ce majorarea TVA cu 5% a dat peste cap planurile mediului de afaceri. „Nu așa se procedează, nu se anunță de miercuri pentru lunea următoare că o să creștem TVA. De exemplu, Marea Britanie, care avea TVA 19,5%, ca să-l crească la 20%, întâi l-a scăzut pe un an la 17,5%. Astfel, a impulsionat consumul pentru că era un an de recesiune“, explică analistul economic Liviu Voinea. O altă măsură care a lovit puternic sectorul privat a fost creșterea CAS cu 3% în 2009, lucru care a jucat un rol destul de important în scăderea numărului salariaților.
Partea dureroasă a reformei
Pentru a reduce din cheltuieli, Guvernul a luat și câteva măsuri prin care i-a lovit pe bugetari. Astfel, salariile acestora au fost reduse cu 25%, nu au mai fost acordate tichete de masă și tichete-cadou și s-au redus cu 20% cheltuielile cu bunurile și serviciile. S-a înghețat valoarea punctului de pensie pentru 2010 și 2011 și s-au recalculat pensiile speciale, pensiile de serviciu și cele militare de stat. În plus, personalul bugetar s-a redus, de la aproape 1,4 milioane, în decembrie 2008, la 1.246.000 în aprilie 2011, iar luna aceasta au fost anunțate noi restructurări. Deși s-au vrut măsuri de tăiere a costurilor, nu toate și-au atins scopul. După recalculare, la pensiile militarilor se duc mai mulți bani.
„Foarte rău e că nu se iau aceste măsuri odată! Nu se taie! Este un fel de «stop and go»: am tăiat 25%, am anunțat că vom crește cu 15 %, după care anunțăm că se recuperează salariile cu totul“, spune Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
În acest timp, pentru sectorul privat nu se promite nimic. Mai mult chiar, ministrul muncii, Sebastian Lăzăroiu, a spus că anul acesta nu trebuie reduse contribuţiile sociale. „Prin comparație cu sectorul public, ajustările din sectorul privat au fost făcute mai rapid și la o scară mai mare“, crede Cristian Ionescu. „Toată lumea plânge, este așa de afectată de creșterea TVA, după care spune că nu se poate face nimic pentru mediul de afaceri. Cum adică? Pentru funcționarii publici ai putut să crești cu 15% și să spui că garantezi că dai totul înapoi, dar pentru mediul de afaceri nu dai chiar nimic în afară de lacrimi? Trebuie să faci și acolo ceva pentru că, până la urmă, bunăstarea și locurile de muncă de acolo vin!“, trage concluzia și președintele AOAR.

Trebuie făcut și pentru sectorul privat ceva, pentru că bunăstarea și locurile de muncă de acolo vin! Florin Pogonaru, președinte AOAR.