„Îmi place țara, oamenii ei, dar am văzut ce crede Guvernul despre noi”, spune creatoarea de modă în vârstă de 39 de ani, întâlnită de AFP la „Workshop”, un centru pentru refugiați deschis de un locuitor al capitalei.

De-a lungul călătoriei de 2.000 de km cu fiica ei de doi ani, prin Moldova și România, Kristina povestește despre solidaritate. Până la sosirea la granița cu Ungaria. „N-am primit niciun zâmbet de la gardieni”, a spus ea, sperând că va putea ajunge în curând la o destinație mai primitoare, se arată într-un reportaj realizat în presa belgiană de Le Vif.

De la începutul conflictului, premierul naționalist, deschis anti-migranţi, dar gata să-i sprijine pe cei aflați în dificultate la ușa sa, nu a încetat să laude ospitalitatea oferită sutelor de mii de refugiați ucraineni – peste 620.000 au fost identificați în total, conform cifrelor Națiunilor Unite.

Majoritatea, însă, pleacă repede: doar 20.000 au solicitat statutul de „protecție temporară” care le oferă acces la serviciile de sănătate, potrivit datelor oficiale.

Viktor Orban a devenit mai apropiat de Vladimir Putin

În vastul centru de stat BOK din Budapesta, voluntarii s-au plictisit. Printre rarii refugiați, Anna Chumak, 53 de ani, plănuiește să plece a doua zi „în Germania și apoi în Canada”, unde are „familie”. Prezența rudelor, limba, perspectivele de muncă sunt un factor cheie în alegerea țării în care să înceapă o viaţă nouă, notează ONG-urile. Dar, la fel ca şi Kristina, Ania Ielina evocă impresia că nu este binevenită: „Ucrainenii se simt incomod aici”, explică această dansatoare-coregrafă din Kiev.

„Problema este că Orban este pro-rus, iar refugiații vorbesc în mod constant despre faptul că nu vrea să ajute Ucraina”, spune tânăra de 25 de ani, care și-a găsit fratele la Budapesta și vrea să se întoarcă în patria natală „cât mai repede”.

În cei doisprezece ani de când se află la putere, Viktor Orban a devenit mai apropiat de stăpânul Kremlinului, Vladimir Putin. Și dacă de la începutul războiului a votat pentru sancțiuni alături de partenerii săi din UE, a avut grijă să „rămână în afara” războiului.

Războiul reînvie vechile certuri dintre Kiev și Budapesta

Refuzul de a livra arme Ucrainei, blocarea proiectului european de embargo asupra petrolului rusesc: liderul de 58 de ani își cultivă diferența. El l-a atacat chiar verbal pe președintele Volodimir Zelenski, în timp ce acesta din urmă i-a cerut să-și „aleagă tabăra”.

Mass-media pro-guvernamentală participă la acest climat, minimalizând atrocitățile războiului din Ucraina și preluând linia Kremlinului. Rezultat: sondajele arată lipsa de empatie a publicului față de soarta ucrainenilor. Mai mult, spre deosebire de Polonia sau Republica Cehă, la Budapesta nu a avut loc nicio demonstrație de mare amploare în culorile galben și albastru.

De fapt, războiul reînvie vechile certuri dintre Kiev și Budapesta, care de câțiva ani a denunțat discriminarea și asimilarea lingvistică forțată a diasporei maghiare din Ucraina.

Refugiații ucrainieni au fost descurajați să revină

Dincolo de aceste tensiuni, ONG-urile indică impactul politicii duse de Viktor Orban în ultimii ani.

Sub egida sa, Ungaria s-a retras în sine, construind bariere la granițele sale, întorcând migranții și limitând depunerea cererilor de azil la ambasadele din străinătate. Desigur, ușile sunt deschise spre nord-est pentru ucraineni și regulile au fost relaxate pentru aceștia, dar, în sud, accesul din Serbia și Croația rămâne închis.

Sistemul de azil a fost „demolat” pentru a descuraja refugiații să vină, notează Aniko Bakonyi, de la Comitetul Helsinki ungar (HCC). „Expertiza pe care, de exemplu, personalul de imigrație sau interpreții o aveau a dispărut”. Totuși, refugiații „trebuie să se proiecteze, au nevoie de o întreagă gamă de servicii care să îi ajute să se integreze și să facă din Ungaria noua lor casă”, conchide ea.