Ca şi când România nu ar avea suficiente probleme cu finanţarea deficitului bugetar, datoriile statului către mediul privat, salarizarea bugetarilor sau sistemul de pensii, politicienii au mai creat câteva votând eronat, după cum susţin, reducerea TVA la 5% pentru unele alimente şi neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei.
Pregătiţi să discute cu Guvernul despre bugetul anului viitor care reflectă tot cadrul legislativ în care va funcţiona România în 2011, de la salariul minim până la arierate, colectarea veniturilor bugetare şi combaterea evaziunii fiscale, experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au descoperit că au de-a face cu o nouă realitate.
Fie din eroare, aşa cum susţin, fie din populism, aşa cum este mai probabil, parlamentarii şi-au dat votul pentru modificarea actualului sistem de taxe. Mai mult, reprezentanţii coaliţiei de guvernare insistă în aceste zile să convingă delegaţia FMI că o micşorare a cotei unice la 12% ar avea efecte pozitive în economie. Principalul argument al partidelor de la putere este că FMI s-a înşelat şi în 2005 când estima că introducerea cotei unice urma să  micşoreze încasările bugetare.
FMI ferm pe poziţii
Refuzul experţilor instituţiei financiare de a lua în calcul reducerea cotei unice în 2011 i-a făcut pe unii politicieni să îi acuze de rigiditate şi chiar obtuzitate. FMI își justifică prudența prin faptul că până la încheierea anului, când bugetul pentru 2011 ar trebui să fie votat în Parlament, nu numai aprobat în guvern, mai sunt doar două luni, iar simularea unui nou sistem de impozite s-ar face pripit şi, prin urmare, neserios. Diminuarea cotei unice cu patru puncte procentuale ar însemna încasări bugetare mai mici cu circa şapte miliarde de lei. Suma este semnificativă pentru România, care va fi nevoită să împrumute cel puţin cinci miliarde de euro anul viitor doar pentru a-şi acoperi deficitul bugetar prognozat la 4,4% din PIB, la care se adaugă ratele scadente la datoria publică. Totodată, situația din 2005, când a fost aplicată cota unică, era diferită: atunci România avea creştere economică, iar în lume nu se declanșase criza financiară. Dorinţa politicienilor de a găsi măsuri de încurajare a economiei este salutară, dar șansele de a convinge FMI de oportunitatea propunerilor sunt mici, acestea venind în contradicţie cu viziunea prudentă a finanţatorilor externi. FMI a acceptat să discute despre o eventuală reducere a cotei unice, dar doar în condițiile aplicării acesteia din 2012.
Bătălia argumentelor
Totodată, şeful misiunii FMI a declarat că cele două legi votate din greşeală trebuie „reparate“ până la încheierea vizitei, celebra ordonanţă privind creditele nu ar trebui să se aplice retroactiv, iar salariul minim nu poate creşte până la 700 de lei, cum vor sindicatele. Pe scurt, Jeffrey Franks conturează toate direcţiile pe care le are de urmat România, cu tonul unui prim-ministru. De aceea, iritarea politicienilor, nu doar a celor din opoziţie, ci mai nou şi a celor de la guvernare este de înţeles.
Însă atâta timp cât au avut nevoie de banii FMI și, mai ales, de girul instituției fără de care nu se pot finanța cu costuri decente pe piețele financiare, autorităţile române nu mai au cale de întors. Declarațiile politice rămân însă blocate în refrenul cunoscut din anii ,90, potrivit căruia FMI este de vină pentru situaţia proastă a finanţelor statului şi a economiei în general pentru că gândeşte obtuz ca un contabil anacronic.

Este foarte periculos să începi să modifici sistemul de taxe după ce ai luat nişte măsuri foarte dificile.
Jeffrey Franks, seful misiunii FMI