După aprobarea înființării celor 56 de linii RATB între Bucureşti și localitățile din județul Ilfov s-a declanșat un scandal de proporţii între patronatul transportatorilor rutieri de persoane şi Primăria Capitalei.
Primii menţionaţi mai sus acuză că, prin această iniţiativă, RATB și Primăria Capitalei încalcă competențele pe rază administrativă. Mai exact, nu sunt cele care pot decide cu privire la acest subiect, în afara graniţelor Bucureştiului. „Este un abuz extraordinar ceea ce se întâmplă. Nu sunt transportatorii vinovaţi pentru calitatea precară a transportului cu microbuze. Unele chiar sunt vechi și lasă de dorit. Este de vină statul și Autoritatea Metropolitană. Asta pentru că nu au reglementat, aşa cum au început acum trei ani, un program de transport cu un caiet de sarcini care impunea norme clare“, ne-a precizat Vasile Ștefănescu, preşedintele COTAR. O altă nemulţumire a transportatorilor se referă la proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guverului cu privire la pirateria din transporturi, activităţi neautorizate şi nelicenţiate. „Au luat o mare amploare în România“, spune Ştefănescu, referindu-se la activitatea Uber. În acest sens, aceştia pregătesc proteste pe 26-27 și 28 aprilie. Poziţia ostilă a transportatorilor vine în contextul în care monopolul deţinut de privaţi ar fi destabilizat, ceea ce ar duce la o cădere liberă a încasărilor realizate de aceştia. De altfel, în repetate rânduri s-a vorbit despre veniturile fabuloase, mare parte dintre acestea nefiscalizate, ale mai multor companii din domeniu. Tot un subiect dezbătut pertinent, atât de autorităţi cât şi de analişti şi privaţi, este faptul că transportatorii folosesc gratuit traseele, fără să ofere condiții decente călătorilor sau să elibereze bilete, în multe cazuri. În ultimii ani, sute de microbuze cu o vechime mai mare de zece ani au transportat zilnic sute de mii de oameni între București și Ilfov fără să respecte vreo normă de confort sau, în unele situaţii, numărul maxim de pasageri. În ciuda amenzilor acordate firmelor de transport, Poliția și Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier nu au reuşit să impună nici legalitatea și nici siguranța acestor vehicule.
Pe unde va circula RATB
Potrivit deciziei Consilului General al Capitalei, între zona Republica, din Bucureşti, şi localitatea Dobroeşti, din judeţul Ilfov, ar urma să circule linia 400, care va fi deservită de două autobuze, va avea 23 de staţii şi pe parcursul unei zile vor fi efectuate cel mult 26 de curse. Cel mai lung traseu va fi cel al liniei 444, între Piaţa Presei, din Capitală, şi localitatea Micşuneşti-Moară, care va avea 50 de kilometri lungime, 48 de staţii, va fi deservit de două autobuze, care vor face cel mult opt curse într-o zi. Localităţile care ar urma să fi conectate de Capitală prin autobuzele Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) sunt Brăneşti, Danubiana, Pantelimon, Chiajna, Cornetu, Domneşti, Afumaţi, Bălăceanca, Petrichioaia, Leordeni, Sitaru, Moara Vlăsiei, Ştefăneşti, Vidra, Berceni, Zurbaua, Chitila, Jilava, Dascălu, Pruni, Tegheş, Islaz, Şindriliţa, Dărăşti, Agropol, Bragadiru, Clinceni, Siliştea Snagovului, Dimieni, Gruiu, Ciolpani, Sitaru, Otopeni, Baloteşti, Vârteju, Găneasa, Măgurele, Dârvari, Tanganu, Buftea, Cernica, Glina, 1 Decembrie, Vidra, Tunari şi Periş. Preţul unui bilet va fi de 1,50 lei, călătorii putând opta şi pentru trei tipuri de abonamente lunare: pentru o linie – 35 de lei, pentru două linii – 95 de lei, iar pentru toate liniile – 125 de lei.
PMB vrea, dar n-are cu ce
În decembrie anul trecut, Evenimentul zilei scotea la iveală o situaţie gravă: mare parte din parcul auto al RATB are probleme tehnice. „Sunt şofer RATB. Maşinile au defecţiuni şi ies în traseu. Să se dea doamna primar jos din primărie şi să vină în depouri. Ies în trafic cu o maşină care are probleme“, declara Valer Ciobănescu, un lider sindical din cadrul RATB. Deşi aceste probleme sunt negate cu vehemenţă de primărie, situaţia reală contrazice opinia aleşilor locali: în multe depouri zeci de autobuze zac de luni de zile nemişcate şi mecanicii mută piesele de la o maşină la alta pentru a „cârpi“ problemele tehnice. Mai mult, aproape jumătate dintre mijloacele de transport RATB nu au aer condiţionat. O soluţie care să mascheze toate aceste probleme a venit din partea primăriei care vrea să cumpere 600 de autobuze, troilebuze şi tramvaie noi. Toate autobuzele vor fi Euro 6 şi vor avea podeaua complet coborâtă. În proiectul de hotărâre se găsesc şi alte specificaţii tehnice, însă nu este specificată suma pe care PMB o va aloca pentru mijloacele de transport, care vor fi achiziţionate prin licitaţie. Rămâne de văzut, în cazul în care acest proiect se va materializa, cum vor fi împărţite maşinile pe traseele din Capitală dar şi pe cele preorăşeneşti.
RATB aşteaptă un semnal
După aprobarea înființării liniilor RATB între București și localitățile din județul Ilfov, decizia consilierilor a ajuns la Prefectura București. Iar acum, Regia Autonomă de Transport București așteaptă comunicarea oficială pentru a demara procedurile privind exindereea liniilor preorășenești. „Pe harta cu rețeaua de transport preorășenesc aflată pe site-ul regiei sunt evidențiate liniile care funcționează în prezent în baza contractelor încheiate între RATB și primăriile localităților servite din județul Ilfov. Aşteptăm cadrul legal şi vom încheia noi contracte de transport public între RATB și primăriile localităților din listă“, ne-au transmis reprezentanţii RATB. Costurile companiei pentru aceste noi trasee se pot estima doar după cunoașterea structurii programelor de circulație dorite de primăriile din Ilfov și stabilite de comun acord.
