Regina Elisabeta I a Angliei, cunoscută și ca „Regina Fecioară” sau „Gloriana”, este al cincilea şi ultimul monarh din dinastia Tudorilor. S-a născut pe 7 septembrie 1533, la Greenwich şi este fiica lui Henry al VIII-lea şi a lui Anne Boleyn, a doua soţie a regelui. A dobândit tronul în 1558, iar domnia de 45 de ani este considerată ca fiind una dintre cele mai glorioase perioade din istoria Angliei.
Perioada în care regina Elisabeta I  a domnit este cunoscută ca era elisabetană sau epoca de aur, în care Biserica Anglicană devine biserica oficială, un compromis între credința protestantă și cea catolică. Arta a înflorit sub domnia reginei Elisabeta I, iar mari dramaturgi precum William Shakespeare, Christopher Marlowe și Ben Jonson au avut o carieră înfloritoare; compozitori precum William Byrd şi Thomas Tallis îşi desfăşurau activitatea la curtea regală, la Chapel Royal şi la St. James Palace. În aceeași perioadă, Francis Drake a devenit primul englez care a înconjurat globul, iar Francis Bacon și-a expus viziunile filosofice și politice.
Deşi a fost criticată pentru natura sa temperamentală şi indecisă, regina Elisabeta a fost un lider politic iscusit şi prudent. Extrem de cunoscută este victoria Angliei asupra flotei spaniole, în 1588. Armada, aşa cum a fost păstrată în istorie, avea drept scop îndepărtarea reginei de la tronul Angliei şi re-instaurarea romano-catolicismului. Regele Philip al Spaniei, soţul lui Mary, sora vitregă a Elisabetei I, dorea cu orice preţ să obţină tronul Angliei.
Elisabeta I nu s-a căsătorit niciodată şi şi-a sacrificat fericirea personală pentru binele Angliei cu care era, într-un fel, căsătorită. A murit la Richmond Palace, în anul 1603, devenind o veritabilă legendă pentru ţara pe care a condus-o cu atâta dăruire.
Regina Victoria a Regatului Unit s-a născut pe 24 mai1819, la Kensington Palace în Londra şi fost singurul copil al Prințului Eduard, Duce de Kent și Strathearn și a soției lui, prințesa Victoria Maria Louise. Încoronarea reginei Victoria a avut loc la 28 iunie 1838, aceasta devenind primul monarh care a avut reședința la Palatul Buckingham.
Cel care a instruit-o în educaţia politică şi sarcinile aferente a fost lordul Melbourne, care deținea funcția de prim-ministru. Pentru că trebuia să aibă moștenitori la tron, regina Victoria l-a ales ca soţ pe vărul ei primar, Albert de Saxa-Coburg-Gotha.
Regina Victoria s-a interesat mai ales de afacerile externe ale Regatului Unit, însă puterea ei în stat era una mai degrabă simbolică, aceasta fiind absorbită de nașterea urmașilor, de scrierea memoriilor și de vizitarea posesiunilor regale. În anul 1876, regina Victoria devine Împărăteasă a Indiilor, marcând apogeul imperiului colonial britanic. Printre celelalte colonii ale Imperiului se mai numărau Canada, Africa de Sud, Australia și Noua Zeelandă.
"Era victoriană" rămâne în istoria ţării o epocă înfloritoare din punct de vedere economic și cultural, iar regina este un simbol al Angliei imperialiste.
În anul 1901, regina Victoria a încetat din viaţă şi a fost înmormântată la Windsor.
Regina Elisabeta a II-a, născută pe 21 aprilie 1926, fiica regelui George al IV-lea, este de la vârsta de 25 de ani regina Regatului Unit şi a șaisprezece state suverane, cunoscute sub numele de Commonwealth.
Elisabeta a II-a din dinastia Windsor, s-a căsătorit cu Filip, văr de gradul doi şi duce de Edinburgh, la 20 noiembrie 1947. Regina este mamă a patru copii care i-au oferit opt nepoţi.