Constituit in 1996, Registrul Roman al Actionarilor a fost primul prestator de servicii de pe piata extrabursiera, preluand gratuit si fara nici o conditionare listele cu actionari ale celor 5.700 de societati emitente. Monopolul RRA a durat circa un an si jumatate. Liberalizarea serviciilor de registru pe piata extrabursiera, prin autorizarea de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a inca zece registre independente, a declansat lupta pentru clienti. Pana mai ieri, singur pe piata, Registrul Roman al Actionarilor (RRA) s-a vazut pus in situatia de a fi parasit de o parte dintre societatile emitente. Negasind o solutie mai inspirata pentru a-si conserva cota de piata, a ales argumentul fortei.
Opt registre independente (Regisco Bucuresti, Miorita Cluj, Monitor Bucuresti, Moldova Bacau, Moldova Iasi, Banat-Crisana Timisoara, Oltenia-Muntenia Craiova si Prahova Ploiesti au semnalat Consiliului Concurentei comportamentul abuziv al RRA. Decis sa nu imparta cu concurenta cota confortabila de piata (100% in 1997, 96,4% in 1998) mostenita in virtutea conjuncturii speciale in care a aparut, RRA a jucat nesportiv cu societatile care au solicitat transferarea registrelor actionarilor. Dintr-un total de 585 de societati, doar 236 au reusit sa se transfere efectiv. Sub presiunea RRA, 193 au renuntat la idee, iar 156 sunt in asteptarea unui raspuns.
Strategia de retinere a clientilor s-a axat pe trei directii, toate sub incidenta Legii concurentei si in contradictie cu instructiunile CNVM. Prima: societatilor comerciale care au solicitat transferul li s-a cerut o decizie a Adunarii Generale a Actionarilor in acest sens, desi instructiunile CNVM prevad ca nu AGA, ci Consiliul de Administratie este cel care hotaraste care este registrul independent privat autorizat sa tina evidenta actionarilor. De ce AGA? Intrunirea AGA se convoaca si are loc pe baza listei de actionari obtinute de la RRA care, o data solicitat in acest sens, tergiverseaza la nesfarsit procedura.
Discounturi
pentru fiii ratacitori
Clientilor care au solicitat rezilierea contractului li s-a facut si o a doua surpriza. Celor care nu aveau contract de prestari servicii cu RRA li s-a cerut sa plateasca retroactiv serviciile de care beneficiasera, servicii a caror contravaloare, arata Consiliul Concurentei, nu figureaza in contabilitatea prestatorului. Si tot retroactiv, pentru cei ce aveau deja un contract, s-au anulat facilitatile (reduceri de tarife, reesalonari de datorii si penalitati), impunandu-li-se achitarea la zi a unor sume de bani de care, in principiu, fusesera iertati.
Ca ultim argument, societatilor comerciale tentate de alte registre li s-a propus un targ: renuntarea la transfer in schimbul anularii contravalorii serviciilor prestate anterior incheierii contractului, precum si acordarea unor disconturi substantiale.
Investigatia Consiliului Concurentei a dat castig de cauza registrelor independente private afectate de demonstratia de forta a RRA. Acesta este obligat sa se supuna vointei clientilor fara a impune alte conditii decat cele din regulamentele CNVM. Transferul registrelor actionarilor catre concurenta se face independent de existenta unor datorii neplatite, RRA avand cadrul legal pentru recuperarea lor. Consiliul Concurentei a interzis acordarea unor facilitati suplimentare fata de cele prevazute in contractele cu societatile care solicita transferul si anularea clauzei contractuale conform careia se revine asupra tarifelor practicate initial. In plus, s-a mai decis si amendarea, cu 2 miliarde de lei, a comportamentului anticoncurential al RRA.
Punctul de vedere al RRA este cu totul altul. Contestand aplicabilitatea Legii concurentei pe piata valorilor mobliare, consilierul juridic, Valentina Gherman, considera ca singura autoritate care ar fi putut pune piciorul in prag este CNVM. Mai mult, incadrarea faptelor la abuz de pozitie dominanta este considerata ca fiind nefondata, RRA intentionand sa atace in justitie decizia Consiliului.